​Președintele american Joe Biden a ținut un discurs joi vorbind despre protestele studențești pro-palestiniene care au luat amploare și s-au soldat cu violențe, ciocniri între tabere și intervenția forțelor de ordine.

Joe Biden Foto: Evan Vucci / Associated Press / Profimedia Images

În fața acuzațiilor de abuz polițienesc, Joe Biden spune că fiecare student e liber să protesteze, dar avertizează că „ordinea trebuie să prevaleze” și nu se acceptă distrugerea bunurilor publice.

„Vandalismul, încălcarea proprietății, spargerea ferestrelor, blocarea campusurilor, forțarea anulării cursurilor sau a ceremoniilor de absolvire, nimic din toate acestea nu reprezintă o manifestație pașnică”, a enumerat democratul în vârstă de 81 de ani. „Este împotriva legii”.

„În calitate de președinte, voi apăra întotdeauna libertatea de exprimare și voi apăra legea la fel de ferm”, a adăugat el. „Nu suntem o națiune care reduce oamenii la tăcere”, a declarat președintele american într-un scurt discurs, adăugând că „antisemitismul nu are ce căuta” în campusuri.

Joe Biden a mai spus că nu este în favoarea trimiterii în campusuri a Gărzii Naționale, un corp de armată care depinde în primul rând de state.

Până acum, președintele american a rămas tăcut în fața valului de proteste și a intervențiilor poliției pentru îndepărtarea manifestanților, de exemplu la Universitatea Columbia din New York și la Universitatea din California (UCLA).

Această mobilizare îl pune pe democrat într-o poziție politică extrem de delicată.

Politica sa de susținere a Israelului i-a adus critici acerbe din partea alegătorilor tineri și progresiști de origine arabo-americană, în timp ce republicanii îl acuză că permite antisemitismului să înflorească în campusuri.

Joe Biden a dat, de asemenea, asigurări că „nu” această mișcare de protest nu îi va schimba strategia în Orientul Mijlociu.

Protestele declanșate de războiul din Gaza s-au amplificat în ultimele săptămâni în campusurile studențești americane și, inspirate de evenimentele de la prestigioasa Universitate Columbia, au cuprins zeci de școli.

Peste o mie de demonstranți au fost arestați până acum, au existat acuzații de antisemitism, ciocniri cu poliția care a intrat în forță pentru a demola taberele de protestatari și chiar violențe în toată regula, în special la Universitatea California (UCLA), atunci când contramanifestanții pro-israelieni au atacat mulțimea pro-palestiniană, miercuri seară, scriu Reuters, BBC, Associated Press și New York Times.

Citește și:

Cine sunt protestatarii

Protestele pro-palestiniene au atras studenți și cadre didactice de diferite origini, inclusiv de confesiune musulmană și evreiască, dar cu siguranță nu numai, după cum arată imaginile de la fața locului și după cum spun chiar organizatorii, scrie Reuters.

Printre grupurile care au organizat diferite proteste se numără Students for Justice in Palestine și Jewish Voice for Peace.

Cele două grupuri, vechi de zeci de ani, care protestează frecvent împotriva ocupației militare israeliene, au filiale în întreaga țară care au fost esențiale pentru protestele din campusuri.

Protestele de la Columbia au fost organizate de Columbia University Apartheid Divest (CUAD), care se descrie ca o coaliție de peste 100 de grupuri studențești.

Aceasta a fost fondată în 2016 și a încercat fără succes să pună capăt investițiilor făcute de Columbia în companiile producătoare de arme și în alte companii care susțin ocupația Israelului asupra teritoriilor palestiniene.

Studenții, printre care se numără evrei, musulmani și palestinieni, au „reactivat” coaliția și cererile sale după atacul Hamas din 7 octombrie și răspunsul Israelului Gaza.

Studenții de la Columbia au organizat rugăciuni musulmane și evreiești în tabără, iar unii au ținut discursuri în care au condamnat Israelul și sionismul și au lăudat rezistența armată palestiniană.

Organizatorii au respins acuzațiile de antisemitism, deși unii studenți evrei au declarat că nu se simt în siguranță în campus și că sunt neliniștiți de scandările despre care spun că sunt antisemite.

Acest lucru a fost remarcat și de politicieni și de liderii universităților care au cerut forțelor de ordine să pună capăt protestelor.

În multe cazuri, la protestele din campusuri au luat parte persoane din afara universităților. Universitatea Columbia a spus că jumătate dintre persoanele arestate marți seară nu aveau vreo legătură cu școala.