In acest an, in Biserica Ortodoxa, Postul Sfintelor Pasti sau Postul Mare incepe in 23 februarie. Postul Pastilor tine sapte saptamani, incepe dupa Duminica Izgonirii lui Adam din Rai si se incheie in Sambata Mare. Postul Sfintelor Pasti, numit si al Paresimilor, este cel mai lung si mai aspru post randuit de Biserica Ortodoxa si de aceea are si denumirea de Postul Mare. Are menirea sa pregateasca duhovniceste pe credinciosi pentru marea sarbatoare a Invierii Mantuitorului.
Postul dinaintea Pastilor evoca postul de patruzeci de zile tinut de catre Domnul nostru Iisus Hristos in pustie, inainte de inceperea activitatii Sale mantuitoare (Matei IV, 2; Luca IV, 1-2), de unde si denumirea de Paresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime.
Astfel, chiar daca practic Postul Sfintelor Pasti dureaza sapte saptamani, el este socotit de patruzeci de zile (sase saptamani), cele de la inceputul Postului, intrucat ultima saptamana, Saptamana Patimilor, impreuna cu Sambata lui Lazar si cu Duminica Floriilor sunt considerate zile si praznice aparte.
In imnografia bisericeasca, Postul Mare este numit metaforic si "calea mantuirii", "usile pocaintei", "maica curatiei" sau "vremea luptelor duhovnicesti". Perioada Postului Mare este una speciala nu numai din punct de vedere duhovnicesc, dar si liturgic. In primele patru zile ale celei dintai saptamani a Postului Mare, in bisericile ortodoxe se oficiaza slujba Pavecernitei Mari, in timpul careia se citeste Canonul Sfantului Andrei Criteanul.
Cunoscuta drept "Canonul lacrimilor", aceasta creatie in versuri a Sfantului Andrei, arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe. Canonul Sfantului Andrei Criteanul este citit din nou in formula completa in saptamana a V-a a Postului Mare.
