Brandurile din industria modei incalca legislatia privind piata muncii din Europa de Est, afirma un ONG specializat in acest domeniu, care spune ca mitul potrivit caruia 'Made in Europe' este echivalent cu corectitudinea nu este adevarat, in conditiile in care estul continentului reprezinta un fel de "curtea din spate" a fortei de munca ieftine, scrie The Guardian. Printre tarile vizate se afla si Romania.

Adidas, Primark si Zara sunt printre brandurile vestice acuzate ca profita de un lant de aprovizionare care plateste salarii mizere in Europa de est si Turcia.

Aproximativ 3 milioane de muncitori din tari de la Slovacia pana in Georgia sunt parte a acestui lant al fortei ieftine de munca, acuza ONG-ul Clean Clothes Campaign, intr-un studiu care arata cu degetul inclusiv la marci de lux precum Prada si Hugo Boss.

Potrivit acestui studiu, forta de munca, in mare majoritate formata din femei, este fortata sa faca ore suplimentare neplatite si sa renunte la vacante pentru a primi salariul de baza.

Bettina Musiolek, co-autoare a studiului, spune ca acest studiu desfiinteaza mitul potrivit caruia "Made in Europe" inseamna si "corect" - o perceptie care se adanceste in opinia publica dupa dezastrul Rana Plaza din Bangladesh.

Grupul acuza Adidas ca profita de absenta drepturilor legate de munca in Georgia. Compania germana, care a vandut haine sport in valoare de 14,5 miliarde de euro anul trecut, si-ar procura o parte din produse din aceasta tara, unde muncitorii castiga doar 5 euro pentru o zi de munca de opt ore. Potrivit ONG-ului, muncitorii georgieni trebuie sa ceara voie pentru a merge la toaleta si sunt descurajati sa isi ia concedii medicale.

Adidas a precizat ca nu are "productie neautorizata in Georgia".

ONG-ul spune ca a descoperit muncitori platiti sub salariul minim legal in patru tari, inclusiv in Bulgaria si Romania. In Bulgaria, unii angajati cu norma intreaga primesc un salariu de 129 euro pe luna, sub salariul minim legal de 159 euro. In Romania, unii muncitori cu norma intreaga au afirmat ca primesc 124 de euro lunar, cu 55 de euro sub salariul minim de 179 euro.

Un muncitor roman a declarat pentru acest ONG: "Ii spun sefului meu ca nu realizez salariul minim daca nu vin si sambata si el imi spune: Atunci vino si sambata".

In Moldova, sase zile de munca pe saptamana reprezinta regula pentru muncitorii din industria textila care lucreaza pentru companii precum Primark si Tesco. Doar una din trei fabrici investigate platea ore suplimentare pentru sambetele lucrate.

In Romania, muncitorii care fac haine pentru Zara si H&M au afirmat ca pot castiga salariul minim legal doar daca lucreaza ore suplimentare si in vacante.

ONG-ul a discutat cu 316 muncitori din 10 tari, iar muncitorii au declarat ca au vazut pe haine marca respectivelor branduri. Dar o serie dintre acesti producatori spun ca nu au niciun rol. Tesco a precizat ca a incetat sa mai cumpere haine din Moldova in urma cu un an iar Primark a declarat ca isi procura doar un mic procent din productie din aceasta tara.

Branduri ale modei incalca legislatia muncii din Europa de est, unde profita de forta ieftina de munca, acuza un ONG. Printre tarile vizate se afla si Romania

Brandurile din industria modei incalca legislatia privind piata muncii din Europa de Est, afirma un ONG specializat in acest domeniu, care spune ca mitul potrivit caruia 'Made in Europe' inseamna corectitudine nu este adevarat, in conditiile in care estul continentului reprezinta un fel de "curtea din spate" a fortei de munca ieftine, scrie The Guardian. Printre tarile vizate se afla si Romania.

Adidas, Primark si Zara sunt printre brandurile vestice acuzate ca profita de un lant de aprovizionare care plateste salarii mizere in Europa de est si Turcia.

Aproximativ 3 milioane de muncitori din tari de la Slovacia pana in Georgia sunt parte a acestui lant al fortei ieftine de munca, acuza ONG-ul Clean Clothes Campaign, intr-un studiu care arata cu degetul inclusiv la marci de lux precum Prada si Hugo Boss.

Potrivit acestui studiu, forta de munca, in mare majoritate formata din femei, este fortata sa faca ore suplimentare neplatite si sa renunte la vacante pentru a primi salariul de baza.

Bettina Musiolek, co-autoare a studiului, spune ca acest studiu desfiinteaza mitul potrivit caruia "Made in Europe" inseamna si "corect" - o perceptie care se adanceste in opinia publica dupa dezastrul Rana Plaza din Bangladesh.

Grupul acuza Adidas ca profita de absenta drepturilor legate de munca in Georgia. Compania germana, care a vandut haine sport in valoare de 14,5 miliarde de euro anul trecut, si-ar procura o parte din produse din aceasta tara, unde muncitorii castiga doar 5 euro pentru o zi de munca de opt ore. Potrivit ONG-ului, muncitorii georgieni trebuie sa ceara voie pentru a merge la toaleta si sunt descurajati sa isi ia concedii medicale.

Adidas a precizat ca nu are "productie neautorizata in Georgia".

ONG-ul spune ca a descoperit muncitori platiti sub salariul minim legal in patru tari, inclusiv in Bulgaria si Romania. In Bulgaria, unii angajati cu norma intreaga primesc un salariu de 129 euro pe luna, sub salariul minim legal de 159 euro. In Romania, unii muncitori cu norma intreaga au afirmat ca primesc 124 de euro lunar, cu 55 de euro sub salariul minim de 179 euro.

Un muncitor roman a declarat pentru acest ONG: "Ii spun sefului meu ca nu realizez salariul minim daca nu vin si sambata si el imi spune: Atunci vino si sambata".

In Moldova, sase zile de munca pe saptamana reprezinta regula pentru muncitorii din industria textila care lucreaza pentru companii precum Primark si Tesco. Doar una din trei fabrici investigate platea ore suplimentare pentru sambetele lucrate.

In Romania, muncitorii care fac haine pentru Zara si H&M au afirmat ca pot castiga salariul minim legal doar daca lucreaza ore suplimentare si in vacante.

ONG-ul a discutat cu 316 muncitori din 10 tari, iar muncitorii au declarat ca au vazut pe haine marca respectivelor branduri. Dar o serie dintre acesti producatori spun ca nu au niciun rol. Tesco a precizat ca a incetat sa mai cumpere haine din Moldova in urma cu un an iar Primark a declarat ca isi procura doar un mic procent din productie din aceasta tara.