Presiunile Uniunii Europene asupra Romaniei si Bulgariei pentru respectarea statului de drept au avut un efect pozitiv, vizibil intr-o justitie care nu ezita sa condamne politicienii si magistrati a caror independenta este consolidata, insa drumul ramas este lung, sustin experti citati de AFP.

Bruxelles va face public miercuri raportul cu privire la statul de drept in cele doua tari. Potrivit informatiilor aparute in presa locala, UE ar trebui sa noteze unele progrese - in special in domeniul justitiei - dar sa critice atacurilor politice asupra independentei justitiei.

Dupa aderarea la UE in 2007 cele doua tinere democratii sunt supuse unei monitorizari fara precedent care vizeaza reforma justitiei dupa decenii de dictatura, consolidarea statului de drept si o mai buna lupta impotriva coruptiei, arata AFP.

Comisia Europeana, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), "ne-a aratat obiectivele si a cerut sa vada rezultatele, iar aceste rezultate incep sa apara" in Romania, a declarat pentru AFP Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

"Astazi, judecatorii sanctioneaza cu fermitate actele de coruptie mai ales atunci cand acestea sunt comise de catre politicieni, magistrati sau functionari ai statului. Nu mai exista oameni de neatins iar acesta este un mare progres", a adaugat Cristi Danilet.

Numarul persoanelor condamnate pentru coruptie la nivel inalt in Romania a crescut de la 155 in 2006 la peste 1.000 in 2013, reiese din datele Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), institutie laudata de catre Bruxelles pentru eficacitatea sa.

Printre acestia se numara ministri, politisti, chiar si un fost prim-ministru, Adrian Nastase, cu doua condamnari la inchisoare, o premiera de la caderea comunismului in 1989.

"Fara UE, acest lucru nu ar fi fost posibil", a declarat Laura Stefan, coordonator de programe anticoruptie la Expert Forum .

In tara vecina, Bulgaria, au fost demarate doar cateva anchete de coruptie la nivel inalt, insa gratie monitorizarii europene, "publicul a fost interesat de modul de functionare a sistemului judiciar iar magistratii au devenit mai constienti de independenta lor", a declarat AFP Hristo Ivanov, director al ONG-ului Institutul de initiative juridice .

"Autoritatile se simt obligate sa actioneze, chiar daca din ipocrizie", a adauga Ivanov.

Guvernul bulgar propune, de asemenea, un nou cod penal pentru a inlocui unul care dateaza din perioada comunista, chiar daca initiativa nu se bucura de unanimitate.

Ca si in cazul Romaniei, Bulgaria a adoptat o lege privind confiscarea bunurilor de provenienta ilicita. O prima criza rezultat de aici a avut loc in ianuarie, cand s0a pus problema confiscarii proprietatii unui om de afaceri.

"MCV este un mecanism pentru imbunatatirea continua a statului de drept din tarile voastre", a declarat recent la Sofia ministrul francez pentru afaceri europene Repentin Thierry.

Monitorizarea europeana "este o centura de siguranta contra abuzurilor politicienilor", potrivit Laurei Stefan si "o masura de protectie impotriva unui declin" al statului de drept, sustine vanka Ivanova, director al programului juridic al institutul Open Society din Bulgaria.

In aceste tari, oamenii au mai multa incredere in UE decat in propriile lor institutii. Mai ales ca multi politicieni atat de la Sofia cat si de la Bucuresti doresc iesirea de sub MCV, arata AFP.