Documentul draftului noteaza ca "circumstantele dificile" din 2012 nu au stirbit determinarea multor institutii si indivizi din Romania pentru a continua procesul de consolidare a statului de drept.
Un nou raport al Comisiei Europene pe justitie va fi facut public peste un an.
- Raportul recunoaste rezultatele DNA, ANI, CSM si Inaltei Curti, critica voturile date de Parlament in momente-cheie, critica Guvernul pentru numarul prea mare de Ordonante de urgenta si pentru modul in care au fost schimbatii adjunctii DNA si Parchetului General, apreciaza colaborarea dintre Ministerul Justitiei si sistemul juridic, si ridica un semn de intrebare in legatura cu intelegerea dintre presedintie si Guvern pentru numirile in fruntea DNA si Parchetului general.
- Raportul remarca rezistenta Curtii Constitutionale in fata numeroaselor tentative de a schimba prevederi-cheie din legislatia anticoruptie
- Raportul remarca persistenta campaniilor mediatice motivate politic impotriva magistratilor si familiilor lor, dar intr-un numar mai mic
Despre Curtea Constitutionala
Provocarea autoritatilor la adresa acestei instutitii din vara lui 2012 nu s-a mai repetat si a avut ca rol mai degraba consolidarea rolului CCR, ca arbitru important.
Pe fondul asteptati reveniri a dezbaterii constitutionale din aceasta vara, este important de asigurat faptul ca Consiliul Superior al Magistraturii va avea oportunitatea de a comenta asupra tuturor zonelor relevante ale sistemului judiciar.
Este necesara excluderea modificarilor care ar spori ocaziile politicienilor de a influenta sistemul judiciar, independenta sau autoritatea acestuia.
Din acest motiv, angajamentul guvernului de a consulta Comisia de la Venetia este un semnal important al angajamentului Romaniei fata de normele europene.
Despre presiunile asupra independentei justitiei
Raportul noteaza ca in vara si toamna lui 2012 Comisia a primit un mare numar de observatii din partea institutiilor judiciare legate de critici directe ale politicienilor sau atacuri in presa motivate politic asupra unor judecatori, procurori sau membri ai familiilor lor. Numarul si forta acestor atacuri pare sa fi fost in scadere din 2012, dar exemplele continua.
Ministerul Justitiei a lansat o initiativa utila pentru a stabili un dialog intre presa si magistrati.
Autorii raportului arata ca o solutie pentru limitarea acestor atacuri asupra magistratilor ar fi furnizarea de fonduri pentru ca CSM sa-i sustina pe acesti magistrati in instanta.
Respectarea deciziilor instantelor
Aceasta problema afecteaza cele mai inalte institutii ale statului. Din iulie 2012, sistemul judiciar a trebuit sa apeleze mai mult de o data la Curtea Constitutionala dupa lipsa de vointa a Parlamentului in demiterea unor alesi declarati in stare de incompatibilitate. Cel mai recent caz dateaza din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat inca nicio decizie.
Numirile in functii de nivel inalt
Concluziile sunt mixte. In timp ce la numirile de la Inalta Curte nu s-a inregistrat niciun semn de interferenta, situatia este mult mai dificila in cazul procurorilor, unde procesul de nominalizare demarat in septembrie 2012 a avut o puternica incarcatura politica.
Din propunerile finale includ unele persoane cu un trecut bine conturat in lupta impotriva coruptiei, dar a fost vorba in cele din urma de o alegere politica. Comisia regreta faptul ca nu a fost urmata o procedura solida.
In toamna lui 2013, a aparut o alta dificultate legata de numirile sefului si adjunctului unei sectii a DNA. Din nou, nominalizari ad interim au fost stopate abrupt iar numirile facute de Ministerul Justitiei nu au urmat procedura de consultare a sefului DNA. In urma criticilor publice si formulate de CSM, a avut loc un nou proces, din care au rezultat noi nominalizari, de aceasta data definitive
Despre Agentia Nationala de Integritate
De-a lungul anului trecut, institutia si-a consolidat bilantul, desi a facut fata unei serii de atacuri si critici. Acesti pasi semnificativi sunt insa afectati de nesiguranta creata de incercarile succesive ale Parlamentului de a-i submina eficacitatea cadrului legislativ, printre care incercarile de a regulile incompatibilitatii pentru alesii locali din vara lui 2013 sau recentele incerari de a modifica Codul penal, care ar fi dus la scoaterea unor categorii intregi de persoane din sfera ANI.
Pe ansamblu, Romania a facut progrese in multe zone de la precentul raport, se arata in draftul citat. Parcursul unor institutii judiciare si de integritate esentiale a ramas "pozitiv", iar un spirit de cooperare intre institutiile judiciare si Ministerul Justitiei ajuta la rezolvarea unor probleme manageriale.
Cu toate acestea, ingrijorarile legate de independenta Justitiei raman in vigoare si exista multe exemple de rezistenta la nivele politice si administrative in fata masurilor anti-coruptie sau de integritate.
Amendamentele facute in graba si in lipsa de transparenta la Codul Penal din decembrie 2013 au starnit ingrijori la scara larga, chiar daca Curtea Constitutionala le-a declarat neconstitutionale.
Acest tablou are consecinte asupra gradului pana la care procesele de reforma din Romania poate fi considerat sustenabil.
Rezistenta unor institutii anti-coruptie esentiale in fata presiunii sustinute arata ca reformele au prins radacini intr-un sector important al societatii. In contrast, usurinta cu care fundamentele reformelor pot fi puse sub semnul intrebarii in Parlament au servit ca o reamintire a faptului ca nu exista consens in ceea ce priveste urmarirea obiectivelor MCV.
DNA si Inalta Curte: Lupta cu justitia la nivel inalt
Draftul de raport arata ca "de la precedentul raport, DNA si Inalta Curte de Casatie si Justitie au mentinut un track record semnificativ in conditii dificile. Atit in termeni de inculpari si condamnari, aplicarea justitiei in cazul unor puternice figuri politice a fost o demonstratie importanta a faptului ca anvergurii actului de justitie. Au fost inregistrate imbunatatiri substantiale in practica judecatoreasca, mai ales in ce priveste viteza investigatiilor DNA si a judecatii. O bresa semnificativa a fost acoperita, si anume prevenirea intarzierii unui dosar din cauza demisiei dintr-un post precum cel de parlamentar".
Draftul de raport apreciaza proiectul legislativ pentru pierderea pensiilor de catre magistratii condamnati definitiv pentru coruptie.
Comisia Europeana arata insa ca exista un numar ridicat de sentinte cu suspendare, indicand faptul ca "nu intotdeauna coruptia este tratata ca o infractiune serioasa". O alta problema este confiscarea averilor, unde Comisia cere imbunatatirea performantelor. Confiscarea extinsa, care permite confiscarea bunurilor de la rude, ramane o procedura rar utilizata, mai remarca raportul Comisiei Europene.
"Aceasta retinere este subliniata cand politicieni romani fac declaratii care exprima simpatie pentru cei condamnati pentru coruptie", se mai arata in raportul MCV.
Raportul dedica un spatiu semnificativ evenimentelor din martea neagra (ziua in care Parlamentul a votat o serie de amendamente la Codul Penal si de Procedura penala, amendamente declarate insa neconstitutionale de Curtea Constitutionala). Raportul releva reactia de dezaprobare din partea comunitatii internationale (exemplificata prin comunicatul Ambasadei SUA la Bucuresti) si din partea magistratilor (Inalta Curte si DNA).
Recomandarile Comisiei
Independenta justitiei
Asigurarea faptului ca noul Cod de Conduita pentru parlamentari include prevederi clare ca parlamentarii si procesele parlamentare trebuie sa respecte independenta Justitiei si deciziile sistemului judiciar
Asigurarea conditiilor necesare astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii sa-si consolideze munca in ceea ce priveste protejarea independentei Justitiei.
Mentionarea in viitoarea constitutie a obligatiilor executivului si legislativului de a respecta independenta Justitiei
Integritate
Asigurarea faptului ca nu exista exceptii in ceea ce priveste aplicarea legii incompatibilitatilor, a conflictului de interese si a averilor ilicite
Parlamentul trebuie sa sprijine deplin legislatia dezvoltata de ANI
Lupta impotriva coruptiei
Asigurarea faptului ca legile anticoruptie se aplica egal pentru toti
Imbunatatirea fortei disuasive a pedepselor aplicate in cazuri de coruptie, in toate curtile din Romania
Singurul motiv pe care il ia in considerare actuala clasa politica este FACEM ASA PENTRU CA PUTEM! in nici un caz pentru ca asa ne ghideaza pe noi constiinta sau pentru ca este in interesul ROMANIEI!
Cu astfel de politicieni o sa asteptam noi MULT si bine la portile Europei sa intram in spatiul SCHENGEN!
Si pe buna dreptate ar trebui sa dovedim ca meritam!
Daca aceasta clasa politica NU poate dovedi poate putem dovedi NOI !
Orice am face si oricat am cauta, ajungem invariabil la acest sistem politic ticalos care are la baza minciuna electorala nepedepsita si care genereaza si ocroteste toti escrocii politicianisti.
Asa se intampla cand punem hotii sa ne pazeasca portofelele si facem aceasta pentru ca asa este sistemul politic.
Degeaba vom incerca reformarea pentru ca, asa cum am mai spus, baza lui este minciuna.
Singura solutie este schimbarea lui.
Mai, mai, mai....ce tare !
Nu fa pe prostu.
Cică-Gâdea-i invită-n studio pe Sârbu, pe Dragnea şi pe Voiculescu, şi le cere să facă, fiecare, o scurtă povestioară în care să folosească propoziţia "Ponta este numai unul!"
Începe Sârbu: într-o zi, la o partidă de vânătoare la Balc, îl văd pe Vanghelie cum îmi ia la ochi zona inghinală. Era gata să repet accidentul cu bombo dar, chiar în clipa aceea, Ponta m-a sunat pe mobil şi glonţul m-a ratat. Ponta este numai unul!
Dragnea: într-o zi, eram la vânătoare de votanţi, pentru referendum. Cum mă grăbeam, m-a oprit poliţia pentru viteză excesivă. Era gata să ratez toată misiunea dar, în clipa aceea, Ponta l-a sunat pe şeful ăl mare al poliţaiului şi m-a salvat. Ponta este numai unul!
Voiculescu: într-o zi, eram la vânătoare, căutând să recuperez dosarele în care sunt inculpat. Aşa că l-am sunat pe Ponta care mi-a spus: "deschide uşa de la mine de la fişet şi-ai să găseşti acolo două dosare." Am deschis uşa de la fişet şi-am strigat: "Ponta, este numai unul!"
1. Vrei UE sau Ponta?
2. Daca vrei Ponta, te inteleg. OUT!
3. Daca vrei UE, atunci recunosti ca Ponta este CEL PUTIN un prost negociator si aduce deservicii Romaniei?
4. Daca NU....OUT!
5. Daca DA, ar trebui sa-ti schimbi opinia.
PS_1: De fapt nu-ti raspund tie, ci eventualilor fraieri care au votat USL din ura contra lui Basescu sau inconstienta...= PROSTIE....si ei de fapt vor UE!
Nu povesti cu China si Rusia....
In fapt tu & Vrajitoru' lu' Peste nu contezi decat in masura in care inalti mingi la fileu pentru noi, "Basistii"!
PS_2: Ceaiul de tei sau prajitura cu mac (nu foarte mult) face bine la nervi!
Iar, prostii stau si casca gura!
Sau mai exact 29,232 % din totalul cetatenilor cu drept de vot din RO.
70% din ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
restul e irelevant
Dar s-ar parea ca pentru tine oricum NU conteaza!
Problema e ca nu stiu daca eu sint basist sau nu !
Daca NU am votat USL nu inseamna neaparat ca sint basist!
Dar asta e o alta istorioara!
Poate odata cu timpul o sa intelegi si tu cum stau lucrurile!
Din punctul meu de vedere TOTI politicienii sint impotriva acestei tari!
Atata timp cit sintem tratati aici la noi in tara asa cum santem tratati (s-au scumpit toate ar salariile au ramas in urma si politicienii fac ce vrea muschiu lor pentru simpul motiv ca pot si furaaaaa de sting ) nu stiu de ce ar trebui sa fim vazuti mai bine din afara tarii
Daca vrem sa intram in spatiul schengen trebuie sa indeplinim anumite conditii daca le indeplinim intram daca nu nu !
Dar cu hotii care fac legi prntru hoti nu avem nici o sansa!
Asadar legea gratierii si amnistie a fost o lege buna dar respinsa de justitia basista.
Putem continua atacul la justitie nestingherit opozitia nu exista.
Vor spune, pe sistemul "doamna Nuland de fapt a vrut sa spuna...", ca suntem cu un pas in prapastie sau ceva. :D
Sunt sigur ca nu deoarece nu ii intereseaza decat propriile interese si atacurile la justitie si DNA de care le este frica