Dosare Juridice

Modificari aduse de Noua Lege a Insolventei (Partea II)

de     ZRP Insolvency
Miercuri, 21 mai 2014, 11:21 Dosare Juridice - Insolventa

Alexandru Iorgulescu si Stan Tirnoveanu
Foto: Zamfirescu Racoti and Partners
​Largi controverse a suscitat si initiativa instituirii unui procent valoric din totalul masei credale care sa voteze favorabil in cadrul exprimarii votului asupra planului, actuala reglementare prevazand doar conditii intrunirii votului majoritatii claselor.

In urma amendamentelor adoptate in Camera Deputatilor, textul de la art. 139 din lege confirma ca planul de reorganizare se va vota in functie de numarul de clase, fie cu majoritate simpla, fie cu majoritate absoluta, legiuitorul impunand suplimentar si intrunirea acordului unui procent de 30% din totalul valoric al masei credale, fapt ce se traduce printr-o dubla conditionare cu privire la cvorum si vot (pe clase) si cu privire la cuantumul creantelor (din total masa credala).

Legiuitorul a simtit deopotriva nevoia clarificarii unor institutii ce au dat nastere unor reale probleme de interpretare in practica. Pe de-o parte, a fost reglementat modul de inscriere a creantelor rezultate din contractele de leasing in functie de existenta reala si efectiva a optiunii de transfer a dreptului de proprietate catre debitor. Pe de alta parte prin art. 120 din NLI este clarificata pozitia tertului dobanditor de buna-credinta in cazul repunerii in situatia anterioara ca efect al actiunilor revocatorii.

O interventie binevenita o reprezinta si clarificarea modalitatii in care se vor distribui prin Programul de plati sumele rezultate din activitatea curenta, precum si cele negrevate, respectiv pro rata.

In fine, poate cel mai dezbatut articol in cadrul comisiilor de specialitate vizeaza clarificarea regimului juridic al dreptului creditorului cu creanta curenta. Solutia la care s-a ajuns este prevazuta la art. 75 alin. 4 si, in esenta, prevede faptul ca titularul unei creante nascute in timpul procedurii de insolventa si recunoscute al carei cuantum depaseste valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment a debitorului, daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile. Mecanismul este similar deschiderii procedurii cu mentiunea ca, in acest caz, procedura fiind deja deschisa, sanctiunea ce va interveni o constituie trecerea la faliment.

Consideram ca amendarea textelor legii 85/2006 precum si introducerea prevederilor cu natura clarificatoare vor reduce numarul de contestatii, vor  preveni discriminarea prin diminuarea incidentei practicilor abuzive si vor asigura echitatea acoperii creantelor creditorilor aflati in aceeasi categorie.

Multe modificari din cuprinsul NLI transpun insa elemente din practica judiciara dezvoltata pe legea 85/2006.

Un prim aspect important il constituie stabilirea calitatii procesuale active a administratorului judiciar si a partilor cu privire la formularea de obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare intocmite in cadrul procedurii, aspect recunoscut doar pe cale jurisprudentiala in reglementarea legii 85/2006.

Un alt aspect deopotriva de important si care va pune capat discutiilor din practica vizeaza definirea notiunii de creditor chirografar, stabilirea naturii chirografare a creantei ce excede valoarea garantata si clarificarea faptului ca simpla inscriere in arhiva electronica de garantii reale a unei creante nu determina transformarea acesteia in creanta care beneficiaza de o cauza de preferinta.

Interventia legiuitorului era necesara si pentru evitarea situatiilor in care se ajungea la aprobarea unui plan de reorganizare fraudulos, conceput doar cu intentia de a fi confirmat, nu si executat, urmand ca acesta sa esueze, scopul final fiind acela de a beneficia de diminuarea masei credale. In conformitate cu prevederile art. 140 alin. 1 din NLI, in ipoteza esuarii planului, se va reveni la componenta tabelului creditorilor definitivat inaintea votarii planului, astfel incat sa nu se mai beneficieze de aceasta masura de reducere a creantei. Solutia adoptata este una fireasca pentru ca logica reducerii anumitor categorii de creante era salvgardarea afacerii, ori daca aceasta nu se mai produce, nu se mai justifica nici diminuarea.

Fixarea mai riguroasa a atributiilor participantilor si a limitelor in care acestia vor actiona nu poate decat sa profite procedurii, urmand a creste gradul sau de predictibilitate. Este salutara inclusiv optiunea legiuitorului de a cuprinde in lege un capitol destinat principiilor fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolventei si insolventei, utilitatea lor practica urmand a fi verificata in timp.

Noua lege a insolventei isi propune sa concilieze unele prevederi cu impact asupra procedurii cuprinse in recent adoptatele Coduri in materie penala. In acest sens semnalam prezenta art. 91 alin. 1 care permite administratorului judiciar sa vanda inclusiv bunuri aflate sub sechestrul penal cu exceptia celor asupra carora s-a dispus masura asiguratorie in vederea confiscarii speciale si/sau confiscarii extinse.

Un alt text din aceeasi categorie fixeaza regimul juridic al creantei unei parti vatamate din procesul penal, aceasta urmand a fi inscrisa sub conditie suspensiva pana la solutionarea definitiva a actiunii civile in procesul penal in favoarea partii vatamate. De mentionat ca, prin amendamentele aprobate de Camera Deputatilor ce se regasesc in forma votata de plen, pentru a participa in cadrul procedurii, persoana vatamata trebuie sa depuna o cerere de admitere a creantei.

O ultima categorie de modificari tind catre standardizarea si eficientizarea activitatii practicianului in insolventa.
 
In primul rand, subliniem oportunitatea fixarii obligatiei de cooperare a practicienilor in insolventa cu instantele pentru a asigura coordonarea procedurala, spre exemplu pentru fixarea corelata a termenelor, a sedintelor.
In al doilea rand, noua reglementare expliciteaza continutul notiunii de supraveghere exercitata de administratorul judiciar.
 
Sunt enumerate neexhaustiv noua atributii, iar instrumentul principal de supraveghere este avizul prealabil. Prezentarea continutului activitatii de supraveghere este binevenita,  dar automat se va impune in concret stabilirea unui prag  pentru operatiunile de plati care se verifica si a unor bugete adecvate pentru realizarea efectiva si de calitate a activitatii de supraveghere.
 
In acelasi timp, prin NLI, sfera instrumentelor puse la indemana administratorului judiciar se diversifica. Acesta poate invoca prescriptia extinctiva fara a mai intra pe fondul analizei cererii de creanta, poate invoca impreviziunea in contractele incheiate de debitor etc.

Un alt aspect, ce se inscrie in aceeasi tendinta, il reprezinta fixarea potrivit art. 59 alin. (1)  a continutului minim al raportului lunar de activitate ce va trebui sa cuprinda: justificarea cheltuielilor, stadiul procedurii, onorariul incasat de acesta etc.
 
Este reglementata mult mai clar si explicitata prin exemple posibilitatea angajarii unor specialisti, administratorul judiciar avand chiar dreptul sa treaca peste decizia Comitetului Creditorilor, atunci cand prezenta lor este impusa de lege (arhivarea documentelor, bilanturile obligatorii de mediu, audit).

Legiuitorul s-a preocupat in mod intemeiat si de stabilirea unor prevederi de protectie a practicianului in insolventa, in calitatea sa de organ care aplica procedura, acesta neputand fi obligat la cheltuieli de judecata, amenzi, daune sau orice alte sume la care ar putea fi obligat debitorul.

Masurile de standardizare si uniformizare a activitatii practicienilor reprezinta consacrarea unor bune practici uzuale si vor conduce si ele la eficientizarea procedurii in paralel cu responsabilizarea si protejarea acestui corp de auxiliari ai justitiei.

Prin cele aratate mai sus am inventariat doar o parte a modificarilor de natura a asigura eficientizarea respectiv conduce la succesul procedurii prin reinserarea debitorului in viata economica.
In concluzie, putem afirma ca, prin noua reglementare, legiuitorul a raspuns criticilor formulate de specialistii in domeniu, fixand chestiunile ce au scapat legilor anterioare, intervenind asupra textelor care nasteau situatii disproportionate si coreland inconsecvente si ambiguitati, imprejurare ce nu poate sa conduca decat la standardizarea si eficientizarea procedurilor de pre-insolventa si insolventa.

 
Autori:
Stan Tirnoveanu, Co-Managing Partner ZRP Insolvency
Alexandru Iorgulescu, Avocat colaborator Zamfirescu Racoti & Partners

Citeste si:



Citeste mai multe despre   






















3968 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri