În Italia trăiesc 1.131.839 de români, dintre care 57% sunt femei. Astfel, potrivit ultimelor statistici oficiale, în Peninsulă îşi sărbătoresc ziua 644.636 de doamne şi domnişoare conaţionale, adica mai mult decat populatia din Cluj si Iasi la un loc. Cu ce se ocupă româncele din Italia, ce dificultăţi întâmpină, ce speranţe şi proiecte au? În cele ce urmează vom încerca să schiţăm un tablou al româncelor din Italia, pornind de la date statistice şi apoi oprindu-ne la câteva cazuri de femei de succes.
Locurile de muncă
Cele mai multe dintre româncele din Peninsulă sunt lucrează în domeniul asistenţei la domiciliu şi în domeniul sanitar, angajate ca asistente şi infirmiere. O bună parte au contracte de muncă în sectorul turistic: hoteluri, restaurante sau firme de catering.
Rapoartele statistice (IDOS, 2015) arată că, spre deosebire de reprezentantele altor comunităţi străine din Italia, în cea mai mare parte din cazuri româncele îşi caută constant de muncă, chiar dacă au o familie şi copii de întreţinut.
Pentru a face o comparaţie: majoritatea femeilor care provin din ţări africane sau asiatice, precum Maroc sau Bangladesh, se ocupă doar de familie, în timp ce soţii sunt cei care asigură venitul familiei. Româncele însă, la fel ca alte femei de origine est europeană, atunci când devin mame lasă doar periodic locul de muncă, pentru a-şi relua activitatea deîndată ce copiii pot frecventa creşa sau grădiniţa.
Statisticile mai arată că cetăţenii străini care vin să muncească în Italia au un nivel de educaţie superioară mediei italiene, dar acceptă să fie angajaţi în poziţii inferioare faţă de pregătirea lor profesională iniţială.
În fine, un alt aspect: criza din ultimii ani a afectat puternic sectorul construcţiilor, ceea ce a provocat o creştere a şomajului printre bărbaţi, în timp ce în sectorul asistenţei familiare situaţia nu s-a schimbat radical, nevoia de manodoperă fiind mai puţin afectată.
Dublă discriminare la salarii
La locul de muncă, femeile care au altă cetăţenie decât cea italiană au un salariu mai mic decât cel al localnicelor în medie cu 32,4%. Mai mult, ele suferă o dublă discriminare, dacă ţinem cont de faptul că sunt plătite şi mai puţin decât conaţionalii lor de sex masculin - cu circa 27%.
Prostituţia şi traficul de persoane
Situaţia dificilă a femeilor care provin din estul Europei, în primul rând a româncelor, a fost obiectul a numeroase studii.
Un raport din 2015 al Uniunii Europene cu privire la traficul de fiinţe umane, preluat de rapoarte statistice italiene, arată că cele mai numeroase victime cu cetăţenie europeană ale reţelelor de traficanţi, cu scopul exploatării sexuale, provin din Bulgaria şi România.
Multe românce suferă şi alte forme de exploatare la locul de muncă. Cazul sutelor de sclave românce exploatate în serele din Sicilia a fost adus în atenţia opiniei publice în 2014 şi 2015 de jurnaliştii de la săptămânalul Espresso şi apoi preluat de toată presa italiană.
O generaţie „rezilientă”
În ciuda obstacolelor întâmpinate, româncele găsesc de cele mai multe ori puterea de a reacţiona în faţa greutăţilor. Capacitatea de reacţie în situaţii de stres major a fost numită de psihologi şi sociologi„rezilienţă”, iar experţii în imigraţie consideră că se poate aplica în cazuri cu referire directă la fenomenul migratoriu românesc: la femei, dar mai ales la tinerii care au mame plecate la muncă în străinătate.
Astfel, Antonio Ricci, cercetător expert în teme de imigraţie, a explicat fenomenul într-un precedent interviu pentru Hotnews.ro: „E vorba de o generaţie care răspunde la dificultăţi într-un mod pozitiv şi energic. Tineri care ştiu să găsească forţele necesare pentru a rezista şi a merge mai departe cu o energie majoră comparativ cu cei de o vârstă cu ei. Practic, o generaţie care ştie să vadă partea bună a unei experienţe cu potenţial negativ”.
Antreprenoriat românesc
Numărul firmelor deschise de români în Peninsulă creşte, iar 20,8% din totalul antrepenorilor români sunt femei. Vorbim despre românce care îşi deschid propria firmă de curăţenie, propriul magazin alimentar sau restaurant.
Unul din cele mai reprezentative exemple este cel al Mariei Ştefanache, româncă nominalizată în 2015 printre cei mai buni 15 antrepenori străini din Italia în cadrul competiţiei MoneyGram Award.
Regizor stabilit de mulţi ani la Milano, Maria Ştefanache şi-a deschis propria firmă de consultanţă în domeniul comunicării, având numeroşi clienţi din lumea afacerilor, atât din Italia cât şi din alte ţări europene.
Contribuţie în politica locală
În luna iunie vor avea loc alegeri locale în peste 1300 de oraşe din Peninsulă, printre care Roma, Milano sau Torino, unde locuiesc importante comunităţi de români. În ultimii ani, numeroase românce au candidat pe posturi de consilieri locali în primăriile din Italia. Primul consilier român ales a fost o femeie: este vorba de Leontina Ionescu, aleasă la Marcellina, o localitate din apropierea Romei.
Tot o româncă este şi primul consilier ales într-un oraş important. La doar 31 de ani, Nona Evghenie a câştigat în 2009 alegerile la Padova cu sloganul „mai multe culturi, un singur oraş”.
Dincolo de sterotipuri
„Chiar dacă suntem victime, trebuie să luptăm împotriva stereotipurilor”, este mesajul unei românce, Florina Cazacu a cărei adolescenţă a fost marcată de o tragedie. Florina este fiica lui Ion Cazacu, român ars de viu de patronul său italian. În ciuda suferinţelor prin care a trecut ea şi familia ei, Florina a decis ca povestea tatălui ei să nu fie uitată. Împreună cu laureatul premiului Nobel Dario Fo, românca a publicat o carte în care a descris moartea tatălui, pentru a da curaj celor care îndură în tăcere viaţa grea departe de casă.
„La mulţi pentru voi, care sunteţi departe!”
În ultimele zile, paginile de Facebook ale româncelor din Italia au fost luate cu asalt de urările celor din ţară: „O îmbrăţişare de acasă pentru voi, care sunteţi departe!” scrie o tânără din România, către mama ei din Italia. „Imi lipsiti mult, dragilor, traiesc din amintiri frumoase şi abia aştept să mă întorc la voi, peste trei luni!” scrie o altă româncă de la Roma, comentând o fotografie cu nepoţica de acasă.
