Detinutii romani din inchisorile germane vor sa-si indulceasca zilele cu mesaje muzicale pentru familie, pe care sa le transmita radioul local. Romanii la lucru pe santiere tremura de frig si teama, ca nu-si vor primi banii de la antreprenori. Cadrul comunitar organizat in asociatii si ligi, institutiile si reprezentantele oficiale romanesti din Germania, scot la rampa drapelul cultural, in cadrul unor actiuni festive de Ziua Nationala. Ii leaga oare ceva, pe actorii acestei scene?

Spre deosebire de scena italiana sau spaniola, unde imigratia masiva romaneasca e de data mai recenta, in Germania lucrurile sunt mai asezate si mai stratificate. Vechiul exil, venit pe baze politice, se disociaza de asa-numita diaspora, stabilita incepand cu anii 90.

Valul de imigranti economici e magma fierbinte a cetatenilor UE din Romania, in libera circulatie si in aproape tot atat de libera angajare, pe piata muncii europene. Aici, lucrurile nu sunt atat de asezate si nici nu vor fi, in viitorul apropiat.

Nevoia de comunicare a palmasilor

Radio Z din Nurnberg are si o sectiune in limba romana, care emite cate o ora, de doua ori pe saptamana. E un mediu de informare local, cu priza la zona Nurnberg si imprejurimi, unde romanimea e bine reprezentata, alaturi de etnicii germani din Romania, repatriati inainte si dupa 1990.

Iata ca, la redactia romaneasca a Radio Z, au inceput sa vina si scrisori de la detinutii romani din inchisorile din Nurnberg. Acestia au povesti de spus, au mesaje muzicale pentru familiile lor, simt nevoia sa comunice. Si nu cu nemtii, ci tot cu ai lor, pe limba lor.

Deutsche Welle relata mai deunazi despre cazul celor 21 de muncitori romani care lucreaza pe un santier din orasul german Dusseldorf, spitalul Sfanta Maria din Ratingen. Ei intrasera in greva, pentru ca nu si-au primit salariile, nu au bani de mancare si traiesc in conditii mizere.

Alti 30 de romani, muncitori in constructii pe santierul Rheinauhafen, se pare ca isi asteapta de trei luni ceea ce firma le datoreaza, in medie 6000 de euro de caciula.

Zidarii, betonistii si sudorii romani sunt angajatii unui subantreprenor, participant la un proiect imobiliar cu 68 de locuinte de lux si suprafete comerciale, in valoare de 35 de milioane de euro, spune Koelner Stadt Anzeiger sesizand situatia, la presiunea sindicatului german IG Bau.

„Pe un muncitor roman, tot din constructii, au trebuit politia si pompierii sa-l dea jos de pe o macara unde se suise amenintind cu sinuciderea, din acelasi motiv, ca si cei treizeci din ziarul de azi. Asta se intimpla cu putin timp in urma, tot in Koln, pe Severinstrasse, unde se lucreaza – se pare pina in anul 2012 –, la un proiect de peste 800 milioane de euro, care nu va face decit sa dubleze o artera de circulatie, scurtand drumul de parcurgere nord-sud cu 14(!) minute.“ relateaza Alexander Timoschenko de la Cercul de Dialog Koln, intr-o informare aparuta pe rom2.de, Portalul Romanilor din Germania.

„O lucrare despre care pina si ziarele (n.r. germane) au scris, facind aluzii la anumite aranjamente intre politicienii locali si firmele de constructii, carora li s-au acordat contracte grase, legate de acest proiect. Si mai spunem ca doar in Romania exista coruptie!“ conchide Timoschenko.

Romanii veniti la treaba in Germania se pare ca au nevoie si de sprijin mediatic, in rezolvarea problemelor lor. Ce legatura are asta cu Ziua Nationala a Romaniei? Are. Caci istoria indica o Zi a Unirii. Nu mai e vorba de teritorii geografice romanesti, reunite sub acelasi sceptru, ci, prin extrapolare, de o geografie comuna a societatii romanesti in spatiul comunitar european.

Capitolul „festive“

De vineri pana duminica (30 noiembrie-2 decembrie), romanii din Germania s-au intalnit in diverse contexte festive, dedicate Zilei Nationale. In cadrul bisericesc ortodox roman, parohia din Schwaebisch Gmuend, pastorita de preotul Neagu, a legat evenimentul de hramul bisericii, pornit cu slujba si incheiat cu agapa cu mancare de post.

Consulatul general al Romaniei la Munchen a reunit, pe baza de invitatii, romani si germani de vaza si de interes, in seara zilei de vineri.

Forumul romano-german din Stuttgart, Gerrum, a organizat sambata, la Casa Literaturii din Stuttgart, o seara de literatura si muzica, cu participarea a patru scriitori si poeti contemporani, de limba romana, din sudul Germaniei. Trei muzicieni romani, interpretand piese enesciene, au completat programul aniversar.

Asociatiile romano-germane din Nurnberg -Dacia, Casa Romaneasca si Un alter Ego-, alaturi de Liga Asociatiilor Romano-Germane din Germania, au sarbatorit Ziua Nationala, in cadrul celei de a doua editii a Targului Romanesc de Craciun. Sala St. Bernhard din strada Don-Bosco a gazduit sarbatoarea nationala, cu prezenta romaneasca, dar si din partea comunitatii celor originari din Romania, sasi si svabi.

„Un spectacol de muzica si traditii romanesti, sustinut de Ansamblul de dansuri populare din Sighetul Marmatiei si Formatia A-Kord“ urmat de „mesajele Casei de Cultura a Municipiului Ploiesti, Ion Luca Caragiale, adresate copiilor din Nurnberg“ anunta organizatorii.

„Suntem fetite si baieti din clasa a doua, de la liceul pedagogic din Ploiesti. Ca si voi, noi invatam, ne jucam si ne bucuram de anii copilariei. Avand preocupari comune, va rugam sa acceptati sa devenim prieteni“ a fost mesajul unui copil din Romania, adus la Nurnberg pe o plansa de desen, de Luminita Avram, de la Casa de Cultura din Ploiesti.

„Sarbatorim pentru prima oara 1 Decembrie ca europeni, si acest lucru trebuie sa fie in viitor o punte de legatura, intre romanii din diaspora si romanii de acasa, reveniti cu totii in marea familie europeana.“ declara ca motto, Alexandru Schaefer Garleanu, redactor-sef al sectiei romane Radio Z, vicepresedinte al asociatiei Dacia si al Ligii asociatiilor romano-germane.

In agenda preocuparilor structurilor asociative sau institutionale romanesti din Germania, nu apar insa nici problemele de comunicare ale detinutilor romani, nici luarea de atitudine, referitoare la cazurile de exploatare in cadru cvasi-legal, a fortei de munca romanesti, pe teritoriul federal.

Suntem inca departe de a fi „uniti in cuget si simtiri“. Macar de-am fi uniti in faptele de interes comun, social si national. Dar atunci, ce facem cu capra?