Am vazut vineri dupa-amiaza „Politist, adjectiv” al lui Corneliu Porumboiu, la cinema Studio. E un loc potrivit acesta pentru a intra in atmosfera „Politist, adj”. De fapt, e foarte potrivit pentru a va scufunda cu totul in spiritul filmului, deoarece decorurile Vasluiului filmat de Porumboiu se prelungesc, foarte fluid, in cele ale salii comuniste.

Nu am de fapt nimic cu cinematograful Studio. E unul dintre locurile mele preferate din Bucuresti, pentru a vedea filme: de moda veche, intim, cu zece oameni in sala. Cam atatia oameni au fost si cand am vazut eu „Politist, adj”: vreo zece.

Acum, de obicei imi place sa vad un film fara a fi deranjat de cront-crant-ul celor din jur. Insa de aceasta data chiar nu inteleg. Ce film a fost mai mediatizat, in ultima vreme, decat „Politist, adj”? Vorbim despre o pelicula care a fost vedeta la Cannes si la TIFF. Vorbim despre un film anuntat, laudat, chibitat aproape in fiecare zi in presa. Am citit nenumarate interviuri cu regizorul. Nu era normal ca lumea sa se inghesuie sa vada acest film?

Sigur, la sfarsitul anului pe primul loc in box office o sa iasa tot ceva de Sergiu Nicolaescu, probabil megadudadudelor „Carol I”. Offf. Am obosit sa tot scriu asta: cum Sergiu Nicolaescu va avea iarasi, dintr-un motiv cu totul obscur pentru mine, cei mai multi spectatori in sala de cinema.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Blog de jurnalist cultural.