Palmyra, orasul antic pe care cei la ISIS il distrug fara mila, a avut acum aproape doua milenii legaturi si cu provincia romana Dacia, locuitori din Siria construind in vremurile lui Hadrian temple care acum sunt cercetate de arheologi. Despre explicatiile legaturilor dintre Palmyra si Dacia puteti citi in articol sau puteti vedea intr-o mini-expozitie deschisa din 26 august la Muzeul National de Istorie.
Locuitorii din Palmyra au construit cel putin doua temple in zona Sarmizegetusei. Este posibil sa fue mai multe, insa in doua cazuri au putut fi identificate atat cladirile, cat si inscriptiile.
Primul templu, cel la care se refera mini-expozitia, nu mai poate fi identificat in teren. Cel de-al doilea templu este in centrul Sarmizegetusei, langa forul lui Traian si din el s-au pastrat inscriptii si o parte dintre ziduri, insa cercetarea nu este terminata, a explicat pentru HotNews.ro, Ovidiu Tentea, istoric specializat in arheologie si istorie romana. Sapaturile la templul zeilor palmireni ar trebui sa fie terminate in trei ani, daca lucrurile merg bine.
In Dacia au fost trei comunitati importante de palmireni: Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Tibiscum si Porolissum, acestea locuind langa garnizoanele trupelor de palmireni.
Templul care face obiectul expozitiei a fost amplasat la vest de incinta fortificata a orasului, pe coama Dealului Delinestilor, situat la confluenta vailor Drascovului si Bocului, fiind cercetat arheologic in anul 1881 de catre arheologii Teglas Gabor si Kiraly Pal. Cladirea pare sa fi fost singura constructie care a existat in perioada romana pe acel deal, ruinele sale nemaiputand fi distinse la suprafata in ultimele decenii.
Inscriptia prezinta numeroase aspecte fascinante pentru istoricii religiilor. De asemenea, planul templului in care aceasta a fost descoperita a atras de-a lungul timpului numeroase reinterpretari privind reconstituirea si functionarea sa, spun cei de la Muzeul National de Istorie.
Legaturile dintre provinciile Dacia si Syria au mai multe explicatii, pe langa integrarea lor in acelasi Imperiu. Imparatul Hadrian a fost guvernator al provinciei Siria in timpul razboiului partic desfasurat la finele epocii lui Traian. Relatiile stranse ale imparatului Hadrian cu Palmyra explica de ce in timpul razboiului de la frontierele Daciei, din anii 117-118, acesta a trimis in Dacia un corp de elita provenind tocmai din Palmyra.
Acesta era alcatuit din arcasi calari extrem de iscusiti si de eficienti impotriva unor populatii de stepa. Acest contingent purta numele de Palmyreni sagittarii (arcasii palmireni) si era impartit in trei unitati (numeri). Pentru doi dintre acesti numeri cunoastem garnizoanele, anume la Tibiscum (Jupa, jud. Caras-Severin) si la Porolissum (Moigrad, jud. Salaj); al treilea este de presupus ca a stationat undeva langa Sarmizegetusa.
Din randurile acestor soldati si veterani s-au format in Dacia comunitati importante de palmireni, deveniti ulterior cetateni romani. Acestora li s-au adaugat negustori bogati din Palmyra care aveau legaturi cu caravanele care circulau in Orient. Multi dintre acestia au facut parte din elita municipala de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa si din alte orase ale Daciei, putand fi recunoscuti dupa numele specifice: Theimes, Zabdibol, Audeo, Malcus etc. Cele mai importante comunitati de palmireni atestate epigrafic sunt cunoscute la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Micro-expozitia de la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) prezinta Inscriptia de constructie a templului unei comunitati palmirene de la Sarmizegetusa.
5
3
