In primavara anului trecut, o eleva de la un liceu nemtean s-a spanzurat, invocand teama de esec. Gestul ei a fost urmat la scurt timp de alti copiii din cadrul aceluiasi liceu, doi dintre ei fiind salvati in ultima clipa.
In toamna lui 2006, un elev de 10 ani din Belcesti, Iasi, a inghitit un pumn de pastile dupa ce fusese certat de mama sa pentru rezultatele proaste de la scoala. A fost salvat in ultimul moment.
Tot in toamna lui 2006, un baiat de 15 ani din Craciunelul de Jos, judetul Alba, s-a sinucis dupa ce a participat la festivitatile de deschidere a anului scolar.
In martie 2007, un elev de 11 ani din satul sucevean Patrauti a ales sa se sinucida prin spanzurare ca urmare a unei note de patru primita la matematica. Sebastian a lasat un bilet in care si-a argumentat gestul prin cearta primita de la diriginta din cauza notei.
In mai 2007, un elev timisoarean s-a spanzurat cu un cablu de calculator lasand in urma doar un bilet prin care cerea scuze familiei pentru gestul sau.
Pe 31 mai, un tanar de 14 ani a fost gasit atarnand in parcul IOR din Bucuresti, dupa ce a primit o nota foarte mica la teza cu subiect unic. Printr-un sms trimis mamei sale, copilul spunea ca nu vrea sa ajunga rusinea familiei din cauza rezultatelor la invatatura.
Notele nu sunt totul
Psihologul Cristiana Alexandra Levitchi considera ca principala problema care trebuie rezolvata este responsabilizarea parintilor, dar mai ales a dascalilor.
”Parintii preseaza permanent copilul pentru ca acesta sa ia note mari. Sistemul de invatamant in sine e aberant. Elevii sunt obligati sa ia note mari la toate materiile in conditiile in care oamenii sunt diferiti si au difeite tipuri de inteligenta. E absolut esential ca cei mici sa fie stimulati in functie de abilitatile personale”, a declarat pentru HotNews.ro Cristiana Levitchi.
Aceasta a mai dat exemplu sistemelor de invatamant din state precum Ungaria sau Germania, unde in clasele primare se face o testare pentru a identifica pasiunile si abilitatile fiecarui elev in parte.
“Se face o testare in clasele mici si apoi fiecare e indrumat catre anumite materii. Asta nu inseamna ca il obliga, dar nu are sens sa pui un copil talentat la sport sa faca ore intensive de chimie sau matematica. Nu are sens”, mai spune Alexandra Levitchi.
Psihologul considera ca adolescentii din ziua de azi sunt mult mai labili fata de generatiile trecute si mai ales traiesc intr-un mediu extrem de competitiv.
Si medicul psiholog Bogdan Lucaciu considera ca adolescentii sun cei mai expusi la riscul sinuciderilor.
“La aceste varste gandesc altfel, lumea le cere lucruri pe care ei nu pot le pot oferi, iar ei cer ceva pe care lumea nu poate sa le ofere. Sunt foarte expusi la riscuri”.
Mai mult, doctorul Lucaciu considera ca dezvoltarea societatii a dus la situatia ca tineri care in ziua de azi au varste de 13-14 ani sa gandeasca asa cum o faceau tinerii de 16-17 ani in urma cu 25 de ani.
O alta problema majora, in opinia lui Bogdan Lucaciu, o constituie presiunea permanenta pe care o pun atat profesorii, cat si parintii asupra copiilor.
“Asupra acestor tineri pluteste o presiune atat din partea scolii, cat si a profesorilor. Sunt amenintati ca, daca nu invata bine, nu mai au viitor, ca poate vor ajunge strungari. Pentru un copil de zece ani a fi strungar echivaleaza cu o damnare”.
In privinta pericolului reprezentat de mediatizarea excesiva a cazurilor de sinucidere, cei doi specialisti consultati de HotNews.ro impartasesc opinia conform careia numai cei cu predispozitie la astfel de acte pot fi influentati.
Alexandra Levitchi considera ca mediatizarea e o sabie cu doua taisuri.
“Pe de o parte e bine, intrucat se lanseaza o dezbatere prin care se trage un semnal de alarma, iar pe de alta parte copii cu probleme pot considera ca acesta este o cale usoara de a scapa de probleme”.
Procentul sinucigasilor in randul tinerilor e la un nivel scazut
Doina Cosman, psiholog in cadrul Aliantei Anti-Suicid, spune ca incidenta sinuciderilor in randul tinerilor cu varste de pana la 19 ani e destul de scazuta.
“In Romania rata sinuciderilor la tineri e de aproximativ 0,5-2 cazuri la suta de mii de locuitori, in conditiile in care la nivelul intregii populatii e de aproximativ 12”.
Prin comparatie, Cosman da exemplul unor tari puternic dezvoltate precum Franta sau Danemarca, unde numarul de sinucideri la tineri este de aproximativ 10 la suta de mii de locuitori.
Aceasta considera ca orice problema de comportament sesizata de parinti la copii ar trebui sesizata de urgenta la profesori si mai ales la psihologul scolii.
Reprezentantii Ministerului Educatiei au precizat pentru HotNews.ro ca la nivelul tarii exista un numar de 1597 de centre de psihopedagogie, dintre care 1423 sunt cabinete scolare.
„In Romania, conform legislatiei, se pot infiinta astfel de cabinete la scolile cu peste 800 de elevi. Cele care au un numar mai mic de elevi se arondeaza centrelor din apropiere”, a spus Daniel Tomoni, purtator de cuvant in cadrul Ministerului Educatiei.
O rata foarte mare de sinucideri in Coreea
Rata sinuciderilor in Coreea de Sud se afla la unul din cele mai inalte niveluri la nivel mondial, peste 25 de persoane dintr-o suta de mii luandu-si viata anual. Printre cei mai afectati sunt elevii, in randul caror rata sinuciderilor a atins un nivel halucinant.
Motivele sunt tot competitia acerba si sistemul de invatamant foarte dur.
Pe parcursul unei singure generatii, Coreea a evoluat de la o economie preponderent agrara spre una extrem de dezvoltata, in special in domeniul high-tech, ceea ce a facut ca presiune pusa asupra elevilor ce-si doresc un viitor sigur sa fie foarte mare.
La sfarsitul lui 2005, o demonstratie impresionanta a avut loc la Seul, cateva mii de elevi iesind in strada pentru a protesta fata de presiunea la care sunt supusi de sistemul de invatamant. Actiunea a avut la baza un val de sinucideri caruia i-au cazut victime 15 elevi intr-o perioada de timp foarte scurta.
0
0
