Devastatorul discurs

Ziarul ZIUA va prezinta fragmente din stenograma interventiei lui Ion Iliescu la sedinta Biroului Executiv Central al PSD din 9 februarie * Fostul sef al statului face o disectie pe viu a cauzelor pierderii alegerilor de catre partidul in care s-a intors dupa expirarea mandatului prezidential si al carui lider se pregateste sa devina * Senatorul PSD analizeaza punct cu punct greselile de

strategie ale partidului din ultimii patru ani, perioada in care PSD a fost condus de catre mai tanarul Nastase * Toate criticile expuse de Iliescu l-au vizat indirect pe actualul lider al PSD, Adrian Nastase

Greselile de strategie

Analiza cauzelor care au dus, pana la urma, la pierderea alegerilor merita o atentie speciala. Aceste lucruri sunt analizate atat in Raportul Delegatiei Permanente, prezentat de presedintele Adrian Nastase, cat si in pozitiile exprimate de unii lideri si militanti ai partidului. Cred ca trebuie sa meditam mai profund asupra lor.

Aceste cauze se pot grupa in doua categorii: cauze cu efecte cumulate in timp, pe parcursul celor patru ani de guvernare, care au afectat atat modul de actiune, cat si imaginea partidului, si cauze conjuncturale, legate de gestionarea perioadei electorale. Permiteti-mi sa enunt doar cateva, nu neaparat in ordinea importantei:

a) In ciuda faptului ca guvernarea PSD din perioada 2001 - 2004 a fost cea mai reusita din ultimii 15 ani, lucru confirmat de rezultatele economice pozitive de necontestat si de succesele remarcabile pe plan international, partidul nu a stiut sa valorifice, in plan politic, aceste rezultate.

Ignorarea sau subestimarea dimensiunii politice a guvernarii si hipertrofierea celei administrative, tehnocratice, prin mutarea centrului de greutate al activitatii partidului la Guvern, a permis adversarilor politici etichetarea PSD si denigrarea lui prin supralicitarea mediatica a pretinsei tendinte a PSD de refacere a practicilor partidului-stat.

De fapt, marea greseala politica a constat in subordonarea partidului fata de Guvern, chiar conducerea la varf a partidului fiind constituita in mare parte din membri ai Guvernului, multi dintre ei fara nici o experienta politica si fara vreo activitate de partid. Aceasta a dus la afectarea identitatii partidului ca forta politica si a demotivat si indepartat multi militanti ai partidului;

b) Folosirea de catre unii a pozitiilor ocupate in institutii si servicii publice pentru promovarea intereselor personale, sau pentru favorizarea unor grupuri de interese a permis aplicarea etichetei de "partid al coruptilor" pe imaginea publica a PSD.

La aceasta s-a adaugat aparitia unor lideri imbogatiti, care au adoptat atitudini si comportamente oligarhice, in jurul carora s-au constituit grupuri de subordonati docili, ceea ce a justificat lansarea etichetei de "baroni", centrali sau locali.

Asa cum vedem si stim cu totii, asemenea practici au aparut si s-au dezvoltat in ultimii 15 ani, cand parveniti si imbogatiti peste noapte - indiferent de culoare politica - se comporta ca adevarati "baroni". (...) Pentru membrii unui partid social - democrat asemenea comportamente sunt impardonabile. Ele au afectat grav imaginea si credibilitatea partidului.

c)Lipsa unei preocupari constante pentru lupta de idei in interiorul partidului, pentru elaborarea si ajustarea mesajului politic, care sa permita structurarea discursului politic, adaptarea sa la realitati, la cerintele si asteptarile diverselor categorii sociale au slabit forta sa de penetrare si credibilitatea mesajelor.

d)insuficienta comunicarii, nu excesul de comunicare, i se poate reprosa PSD, lucru care a insemnat si incorecta ierarhizare a temelor si prioritatilor actelor de comunicare publica, ca si limitarea eforturilor in acest domeniu exclusiv sau prioritar la promovarea imaginii unei persoane, care a avut, in ultima instanta, efect de bumerang.

e)insuficienta estimare a realitatilor si particularitatilor presei romanesti, aflata la randul ei sub presiunea modificarilor aparute in sistemele de valori si in asteptarile publicului consumator de informatie.

Eforturile PSD si ale unora dintre liderii sai au fost deseori indreptate catre obtinerea neutralitatii mass-media, lucru care s-a dovedit a fi in detrimentul calitatii actului de comunicare publica. De aici, imaginea de opacitate in relatia partidului cu presa, de comunicare greoaie, generatoare de insatisfactie in randul jurnalistilor.

Un proiect publicistic pentru stanga

Este necesar sa construim o noua strategie de comunicare, in care sa ne propunem sa facem din mediile de informare un partener privilegiat si un aliat pentru promovarea punctelor noastre de vedere.

Ma vad obligat sa constat totodata lipsa de preocupare pentru sprijinirea afirmarii unei prese de stanga, care sa nu fi fost un instrument de propaganda guvernamentala, ci un vehicul pentru valorile intelectuale ale stangii social-democrate romanesti. Trebuie sa gandim un proiect publicistic serios in acest domeniu.

In ceea ce priveste perioada electorala propriu-zisa, dupa alegerile locale, au fost comise o serie de erori, care s-au reflectat in rezultatele finale: 1) masuri pripite de dezorganizare a unor structuri de conducere - la nivel central si local - si inlocuirea lor cu altele improvizate, fara autoritate in

partid, masuri care au avut efecte negative la nivelul multor organizatii, intr-o perioada extrem de densa si de dificila a luptei politice; 2) organizarea alegerilor preliminare pentru desemnarea candidatilor PSD, idee pozitiva in sine, primita cu interes si cu aprobare in randul organizatiilor locale si al membrilor de partid, dar finalizata din pacate, in mod nefericit, motiv pentru care ea a

devenit o noua sursa de nemultumiri;

3) gestionarea stangace a negocierilor pentru formarea aliantelor electorale, actiune de asemenea necesara, dar care, prin felul in care s-a desfasurat si a fost mediatizata, a generat noi surse de nemultumiri in randul membrilor de partid si in sanul electoratului; 4) gestionarea proasta, in ambele campanii electorale, a crizei de imagine creata artificial de opozitie, prin lansarea temei

"fraudarii alegerilor".

"Nu minerii au introdus violenta in politica, ci altii"

In acest context, este de retinut faptul ca intreaga campanie electorala a Aliantei PNL-PD s-a redus, in fapt, la punerea in discutie a componentei morale a activitatii politice. De aici accentul pus pe lupta impotriva coruptiei, exploatand unele vulnerabilitati ale PSD in acest domeniu.

Pe langa "lupta impotriva coruptiei" s-au redeschis, totodata, fronturi mai vechi ale campaniei ostile din partea adversarilor nostri politici: punerea in discutie a Revolutiei Romane, cu teza "confiscarii Revolutiei" si incercarea de culpabilizare tocmai a celor care si-au asumat principalele raspunderi si riscuri in momentele de maxima tensiune, de confuzii si confruntari pentru

dezmembrarea vechiului sistem si pentru construirea primelor structuri provizorii ale statului democrat roman: CFSN si CPUN.

Concomitent, asistam la reluarea temei mineriadelor, vazute ca unica expresie a violentei in societatea romaneasca, puse pe seama puterii politice de atunci, reprezentata de FSN, omitandu-se constient si permanent faptul ca nu minerii au introdus violenta in viata noastra politica, ci altii.

Este clar ca se doreste lichidarea mostenirii politice a Revolutiei Romane, chiar cu riscul punerii in discutie a statului de drept, a democratiei, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, si inlocuirea lor cu o noua ordine morala, care si-ar gasi reflectarea in asa-zisa "Revolutie Portocalie", sau al doilea val de transformari din Estul Europei. (...

) "Lupta impotriva coruptiei" si atacurile impotriva lui Ion Iliescu sunt principalele instrumente pe care adversarii nostri politici le folosesc si le vor folosi impotriva PSD, si ele au ca scop fragmentarea si, in final, disolutia lui.

Este cu atat mai regretabil si condamnabil faptul ca oameni din interiorul partidului lanseaza teze asemanatoare sau preiau temele de atac ale adversarilor nostri si le folosesc pentru slabirea PSD.

"PSD are o problema de lideri"

Concurenta in interiorul unui partid trebuie sa fie una a proiectelor, nu una a liderilor, din unica dorinta de a dispune de putere de decizie, pentru a-si promova si satisface interese personale si de grup. PSD nu are nevoie de o concurenta interna pentru putere, de dragul puterii, ci de o concurenta a ideilor si proiectelor politice, subsumate valorilor social-democrate moderne. (...)

PSD are o problema de lideri, in masura in care nu reuseste in suficienta masura sa recruteze, sa formeze si sa promoveze noi generatii de lideri, atat la nivel central, cat mai ales la nivel local.

Promovarea este cel mai adesea rodul intamplarii, al unor decizii si optiuni subiective, nu exista o consecventa in aplicarea criteriilor de recrutare, in urmarirea performantelor personale, a capacitatii viitorilor lideri de a interactiona cu membrii si simpatizantii partidului, cu societatea civila.

A existat si exista o tensiune puternica in partid intre cei care au facut o alegere in deplina cunostinta de cauza, si-au planificat o cariera politica in interiorul partidului, si intre cei care au aderat in mod oportunist la partid si au obtinut peste noapte functii de conducere la nivel local si central.

Aceasta tensiune explica multe fenomene negative care s-au manifestat in anul electoral 2004, inclusiv lipsa de combativitate si demobilizarea multor membri si simpatizanti ai partidului. Ea trebuie sa-si gaseasca rezolvarea in cadrul statutar, inclusiv prin introducerea unui stagiu minim in partid pentru cei care doresc sa ocupe functii de conducere de la nivel local pana la nivel central.

Aceasta prevedere nu poate sa devina o bariera pentru afirmarea tinerilor in partid, de aceea ea trebuie sa fie graduala si flexibila, insa nu mai avem dreptul sa asistam pasivi la acte arbitrare de promovare a unor lideri care nu reprezinta pe nimeni in partid, dar care sustin pe unul sau altul dintre cei care compun grupurile de interese din partid.

Unele promovari de acest fel sunt si rodul unei confuzii, care vine din credinta ca o organizatie politica poate fi condusa cu instrumentele si dupa principiile managementului economic sau administrativ.

Se manifesta o viziune corporatista in privinta structurarii si actiunii partidului, care duce la o functionare asemanatoare domeniilor feudale, iar "baronii locali" sunt expresia acestei viziuni.

PSD trebuie sa depaseasca aceasta viziune despre organizarea si conducerea sa, daca vrea sa se democratizeze si sa ofere sanse de exprimare tuturor curentelor de opinie din interiorul sau si tuturor celor care au ceva de spus.(...)

Slabiciunea PSD din teritoriu

Criteriul regional de organizare a PSD, daca ar fi adoptat, s-ar constitui intr-o aprobare explicita a regionalizarii politico-administrative a Romaniei, care ar putea prezenta pericolul accentuarii liniilor de fractura dintre diversele zone ale tarii si ar da frau liber manifestarii egoismelor locale.

Am criticat tezele lui Sabin Gherman; am condamnat, pe buna dreptate, tendintele ruperii Ardealului de celelalte regiuni istorice ale Romaniei si de Bucuresti. Este, oare, cazul acum, sa fie incurajate si sustinute de oameni din interiorul PSD?!

In plus, n-am face decat sa introducem o veriga intermediara intre centru si organizatiile locale si judetene, adica un plus de birocratie! O alta idee care mi se pare riscanta este cea privitoare la instituirea unui drept de veto pentru organizatiile judetene, chiar daca limitat la o serie de decizii. Acesta ar duce la aparitia unui blocaj in plus in functionarea partidului.

Ramane insa nevoia de a asigura consultarea sistematica a organizatiilor teritoriale in legatura cu problemele importante si obligatia functionarii democratice a tuturor structurilor de partid, iar cerintele in acest sens mi se par corecte si le sustin.(...)

Este nejustificat sa afirmam ca avem un dialog deficitar cu cetatenii, cand avem atatia primari si consilieri locali, membri ai PSD.

Trebuie insa sa raspundem la intrebarea: de ce acestia nu actioneaza totdeauna in concordanta cu valorile si programele PSD, de ce nu intra in dialog cu cetatenii si nu ii asociaza la structurarea si la luarea deciziilor in plan local? Ei sunt in prima linie a luptei politice, au contactul cel mai direct si mai rapid cu realitatea comunitatilor locale si cu problemele cetatenilor.

Aceasta vorbeste, o data in plus, despre slabiciunile activitatii politice de partid, in care alesii sai locali trebuie sa fie factori activi.

Traian Basescu si alti politicieni ai Aliantei si-au construit cariera si succesul in alegeri folosindu-se de calitatea lor de alesi locali si asumandu-si identitatea politica. PSD nu a stiut sa faca acest lucru la fel de eficient, si a pierdut, mai ales in mediul urban.

Pragmatismul nu tine loc de ideologie, ci este o justificare pentru "birocratizarea" partidului, prin apelul la "tehnocrati".

"Avem si membri sau lideri vulnerabili"

Nu exista alesi locali, si nici primari, de profesie. Ei reprezinta partide si proiecte politice, si trebuie sa si le asume. Asta nu exclude profesionalismul, si aici intervine rolul partidului, de selectare si de pregatire a lor. Legat de aceasta, PSD s-a confruntat si se va confrunta cu doua clisee de imagine.

Primul cliseu este acela al "partidului-stat", care a exploatat propagandistic o practica a PSD: aceea a racolarii unor alesi locali si a inregimentarii unor functionari publici, practica nociva, care a adus mai multe ponoase, decat foloase, partidului.

Cel de-al doilea cliseu, urmare logica a primului, se refera la vehicularea asa-zisului pericol pe care l-ar reprezenta pentru democratie PSD, un partid "nereformat", urmas al fostului partid comunist, ocolindu-se adevarul ca fosti membri ai PCR se gasesc in toate partidele!

Ambele clisee trebuie combatute cu fermitate, pentru ca ele au un scop precis in acest moment: scindarea PSD, prezentata ca o solutie pentru salvarea partidului prin separarea presupusilor "reformisti", de orientare moderna, pro-europeana, de presupusii "conservatori", cu mentalitati depasite, de fosti comunisti.

Este un instrument de uz mediatic, care a fost folosit continuu inca din anii '90 nu doar din ratiuni propagandistice, ci si pentru a scinda FSN-ul si apoi PDSR-ul. La aceasta se adauga o noua diversiune, cea a asa-zisului conflict intre generatii din sanul PSD.

Am constatat si la intalnirea cu Biroul Executiv al TSD ca PSD dispune de un numar important de tineri militanti capabili, inteligenti, cu larga deschidere la nou, lipsiti de complexe si plini de energie, multi dintre ei au devenit parlamentari, altii au raspunderi in plan judetean si local - primari, consilieri si s-au format ca adevarati lideri de opinie.

Trebuie sa fim receptivi la opiniile lor, sa-i sprijinim, sa avem curajul sa-i scoatem tot mai mult la inaintare - fara a incuraja vedetismul, veleitarismul si unele tendinte de arivism, care pot fi periculoase pentru traiectoria viitoare a unor tineri. (...)

Avem in partid si membri sau lideri vulnerabili, perceputi negativ de opinia publica. Acestia trebuie ajutati sa se retraga din primele randuri, din prim-planul activitatii politice a PSD. Fac apel direct la cei acuzati de coruptie, sa se adreseze organelor de cercetare pentru a stabili adevarul. Nu putem accepta culpabilizarea intregului partid, a oamenilor onesti din partid din cauza unora.

Pe buna dreptate, cei mai multi membri ai partidului se simt jigniti pentru aceasta eticheta pusa partidului. Cei ce au comis fapte penale, ilegalitati, vor da socoteala in fata legii. Ei nu vor avea sprijinul partidului.

Dar nu putem permite folosirea institutiilor statului, a justitiei, politiei, serviciilor secrete pentru promovarea vendetei politice impotriva PSD si a liderilor sai, a unui demers politic totalitar, care vizeaza distrugerea oricarei opozitii politice si civice in Romania. (...)

Societatea civila, "tribunal inchizitorial"

Nu vom putea pastra unitatea partidului pana cand nu vom intelege unde am gresit si pana cand probleme importante legate de activitatea de partid, legate de slabirea spiritului militant nu-si vor gasi raspunsuri adecvate, care sa duca la cresterea coeziunii interne si la intarirea solidaritatii partidului.

Sunt de acord ca nu trebuie sa reducem reforma partidului la prezenta sau absenta in si din structurile de conducere ale partidului a unora sau altora dintre actualii lideri, si nici la aranjamente privitoare la reasezarea raporturilor de forta intre diverse grupuri de influenta si de interese care se afirma si se manifesta mai mult sau mai putin transparent in acest moment.(...)

PSD nu poate fi, ierarhic vorbind, o piramida rasturnata, cu varful ierarhiei supradezvoltat, si cu o baza rarefiata. Nu functia iti ofera prestigiu, ci meritele si actiunile personale, standardele morale pe care le recunosti si le respecti. (...)

Schimbarile sociale la care m-am referit au fost insotite si de afirmarea unei forme artificiale de "societate civila", instrument prin intermediul caruia un grup de intelectuali, aflati la dreapta spectrului politic, a reclamat si reclama un acces privilegiat la parghiile de decizie ale statului.

Anul electoral 2004 ne-a aratat ca aceasta "societate civila" doreste si obtinerea unui veritabil "drept de veto" in procesul de structurare si de adoptare a deciziilor pe care le iau nu doar institutiile statului, ci si partidele politice, sindicatele, alte organizatii ale corpului social.

Consecinta actiunii brutale a acestui veritabil "tribunal inchizitorial" autosituat pe o platforma a superioritatii morale, a puritatii chiar, este slabirea concomitenta a statului si a societatii civile, care pune in pericol dezvoltarea si consolidarea democratiei si a statului de drept.

Stabilirea de catre acest grup cu o mentalitate de nou partid unic, care promoveaza un veritabil program totalitar a unui tip de monopol simbolic in relatia cu opinia publica, ii permite sa se prezinte ca o "sursa" de legitimitate politica si democratica.

PSD nu a gestionat eficient aceasta schimbare majora in plan politic si comunicational, pentru ca a incercat sa raspunda unei concurente atipice pe scena politica cu instrumentele unui partid politic, si nu cu unele similare celor ale acestei forme pseudopolitice, numita arbitrar "societate civila".

Este clar ca aveam nevoie, la nivel national, dar si local, de structuri de reflectie, care sa atraga intelectuali, in special tineri, capabili sa se adreseze la randul lor unor sectoare sociale mai fluide, mai putin structurate identitar, care rezoneaza la alte tipuri de mesaje si la alte modalitati de actiune politica si civica. Aceasta nevoie trebuie sa stea in atentia noastra de acum inainte.

Eliminarea criteriilor subiective de promovare

Tragand invatamintele necesare din toate concluziile ce se desprind din aceste analize este important sa pregatim cu atentie Congresul PSD, sa stimulam o dezbatere deschisa a tuturor problemelor, incepand de la nivelul organizatiilor locale, sa incurajam initiativa membrilor de partid, sa le aratam ca parerea lor conteaza.(...)

Sa eliminam o data pentru totdeauna criteriile subiective de promovare, relatiile de prietenie sau de rudenie, apartenenta la anumite grupuri de interese.

Trebuie eliminata definitiv practica nedemocratica de numire a unor persoane, in afara regulilor statutare de alegere a tuturor structurilor de conducere sau substituirea, in practica activitatilor curente, a celor alesi cu persoane numite, sau cu oameni care nu reprezinta nimic, doar pentru ca sunt in anturajul unor sefi.

Pe langa adaptarea structurilor de partid la conditiile noi, esentiale sunt: definirea corecta a mesajelor, adaptarea limbaju-lui, a modului de adresare catre diferite categorii de cetateni si alegerea purtatorilor de mesaj. Cresterea prestigiului partidului depinde esential de calitatea si de prestigiul reprezentantilor sai, a conducatorilor de organizatii, la toate nivelele. (...)

Este in interesul partidului sa transam democratic in privinta unor pozitii controversate, sa judecam lucrurile la rece, in logica interesului comun, nu in aceea a confruntarii. Avem nevoie de luciditate, atat in analiza faptelor, cat si in elaborarea masurilor celor mai potrivite cu starea actuala si cu obiectivele viitoare ale partidului.

Sa ascultam in primul rand vocea oamenilor, sa ne apropiem cu mai mult respect si cu mai multa decenta de problemele lor, sa actionam pentru rezolvarea lor.

Am dorit si doresc ca revenirea mea in partid sa nu genereze tensiuni, crize sau conflicte.

Asta nu ma va impiedica sa critic ceea ce consider ca trebuie criticat: ciocoismul unor lideri, parvenitismul, atitudinea dispretuitoare, intoleranta, exclusivismul, comportamentele nedemocratice, dorinta de imbogatire pe orice cai, incompatibilitatea unora cu valorile si principiile social-democrate, coruptia altora, incapacitatea de a lucra in echipa.

Fac acest lucru din constiinta datoriei morale pe care o am fata de acest partid, fata de cei care au crezut si cred in mine.

Manifestari de ostilitate

Vreau sa va fac o marturisire. Chiar inainte de hotararea Congresului extraordinar din vara anului 2004, de a ma invita sa revin la conducerea PSD, dupa terminarea mandatului de presedinte al Romaniei, au fost oameni care m-au prevenit ca voi avea surpriza sa gasesc un alt climat in partid. Am fost avertizat ca vor fi unii care nu doresc reintoarcerea mea.

Vreau sa va spun care sunt constatarile mele de pana acum.

Au existat, precum stiti, si astfel de semnale sau manifestari de ostilitate. Nu am, totusi, sentimentul ca aceasta este nota dominanta. As spune, chiar, ca din contra, am intalnit simpatie si solidaritate.

Am receptat, insa, o stare generala de nemultumire a membrilor si simpatizantilor partidului, de inteles dupa esecul inregistrat, precum si o anumita deruta privind modul de adaptare a partidului la situatia noua de partid de opozitie, insotita de ingrijorare in legatura cu efectele unor masuri ostile, de hartuire din partea noii puteri.

Pe de alta parte, este puternic afirmata dorinta de a analiza cauzele slabiciunilor dovedite de partid si de a lua masuri hotarate pentru eliminarea lor, pentru a reda tonusul, forta combativa si spiritul militant ale partidului si ale membrilor sai.

Acest din urma aspect imi da incredere ca partidul are forta si potentialul uman si intelectual necesare pentru a se redresa, pentru a-si afirma o identitate clara, de partid puternic, modern, social-democrat, legat de interesele celor multi, capabil sa-si asume misiunea care ii revine, atat in opozitie, cat si in pregatirea revenirii, intr-o perioada de timp nu prea indepartata, la conducerea

tarii. Acest spirit combativ, aceasta dorinta de afirmare a identitatii si a noului proiect politic trebuie sa dea nota dominanta a tuturor dezbaterilor si a actiunilor conjugate, solidare, in aceasta perioada de pana la Congres.