Rosu si negru in politica germana (de Dani Rockhoff)

de Dani Rockhoff, Germania     HotNews.ro
Sâmbătă, 30 iulie 2005, 0:00


Nu-mi dau seama de ce radicalismul de opinie induce unora forta, altora teama. Vazut „politico-strategic”, extremismul a avut si inca mai are carisma, o aura, un magnetism care atrage, de obicei malefic. Asa e si cu ros-negrii din Germania. Strainii se cam feresc „ca de dracul”, unii nemti vad in ei falsa speranta de salvare de la somaj si globalizare fortata.

Nostalgia dupa parole de succes
„Pentru majoritatea tinerilor intervievati, cuvantul evreu are o nuanta peiorativa”. Aceasta este concluzia unui studiu cu titlul „Fenomene care pericliteaza democratia”, rezultata in urma unui sondaj de opinie, initiat in 2005 sub genericul „Antisemitismul la tinerii musulmani din Berlin”.

Sondajul a fost efectuat pe un segment de peste 100 de tineri turci si arabi din Berlin (Friedrichshain/Kreuzberg) si a relevat o inclinatie inspre uzitarea de parole antisemite ieftine, uneori insotite de amenintari cu violenta sau chiar de declaratii de simpatie de genul „Hitler imi place”.

Paradoxal, astfel de expresii apar in gura unor imigranti din ghetto-ul Capitalei. Probabil ca si a altor mari orase, proliferand in mediul underground de teen-ageri, aflati in deruta maturizarii si a vremurilor economice tulburi. Dar avizi de idoli si, eventual, de o „Vaterfigur” care sa suplineasca frustul instrainarii intr-o lume tot mai mecanicizata, tot mai pragmatica, tot mai rapace.

In urma unor astfel de sondaje, publicatia centrala a Sfatului Central al Evreilor din Germania ajunge la concluzia ca „naivul proiect multicultural european a esuat, plonjand intr-un bio-tomberon de idiotii
la moda”, prin care se defuleaza Macho-ismul adolescentin. Aici, referinta e internationala, nu are nimic de a face cu „arienii pur-sange”.

Dupa parole si simboluri datatoare de forta si energie ofteaza si unii batrani nostalgici ai raptului organizat de pe vremea lui „Adolf al nostru”, ba chiar si unii urmasi ai lor cu intreprinderi mici si mijlocii amenintate de faliment.

Revolta cinstitilor costa milioane
Declinul economiei germane in ultimii ani, uriasa actiune de reconstructie si integrare a fostei DDR in mare parte prin contributii bugetare, tributul financiar la largirea si consolidarea Uniunii Europene, sunt doar cativa factori care indeamna contribuabilul la impozite din Germania sa-si stranga baierile pungii.

Odata cu aceasta, se creeaza taram favorabil lansarii de slogane populiste de genul „O UE din Maroc pana in Rusia? Si asta platesc nemtii!”, editorial din 22 iulie al saptamanalului National Zeitung, editat la Muenchen. Iar ca sa stim unde doare mai tare, o exhaustiva analiza , in sus-numita publicatie, cu titlul „Pradarea Germaniei. Unde ni se duc de fapt banii”.

Cititorii acestei prese afla ca „prea multe sute de milioane, sau chiar miliarde investeste statul german in lupta contra Dreptei”, pe spinarea contribuabilului neamt. Am adauga insa, ca si cele cateva milioane de straini angajati legal platesc impozite cot la cot cu nemtii, din salarii comparativ mai mici, reprezentand job-uri inferioare, istovitoare, „de rulment”.

163 de milioane de euro au fost alocati de statul german pentru lupta impotriva extremismului de dreapta, incepand cu toamna anului 2000, cand a fost lansata „Revolta cinstitilor”.

Pana la anul, vor mai fi alocate 29 de milioane de euro, dupa cum a facut public la solicitare parlamentara, Ministerul de Interne federal, prin declaratia reprezentantului in Bundestag Stephan Mayer (CSU), care, in plus, „remarca lipsa de programe analoge in combaterea dizidentilor de stanga”.

Se pare deci, ca „politica mijlocului de aur” ramane parghia de baza a statului german, orice deviatie fiind sanctionata sever si uneori chiar prin lege. Negrul e pus la colt, fie ca se cheama DVU (Deutsche Volksunion) sau NPD (Nationaldemokratische Partei Dutschlands, considerat anti-constitutional).

Dar nici rosii -PDS (Partei Deutscher Sozialisten) si „Die Linkspartei”- nu sunt luati in brate, caci in statistica poll-urilor pre-electorale dovedesc simpatie in crestere, stimulata oratoric de tripletul Lafontaine-Gysi-Bisky.

La randul lor, aceste partide, desi antagoniste ca sorginte si ca platforma politica, speculeaza cot la cot tendintele unui electorat dezabuzat si indecis politic, nemultumit cu starea de lucruri actuala si gata sa-si schimbe optiunea din rosu in negru si viceversa.

Stop la bariera
Unii isi aduc aminte cum actualul partid de guvernamant SPD (social-democrati) a speriat o parte a electoratului prin apelativul „de casa” „Genossen und Gennossinnen” (tovarasi si tovarase). Ajuns la guvernare, apelativul a fost abandonat si politica „mijlocului de aur” dusa inainte. Politica referitoare la straini a fost si ea ceva mai lejera...

culminand cu scandalul vizelor, in care a trebuit sa dea seama actualul Ministru de Externe Joschka Fischer.

Pornind de la culpabilizarea publica a acestei inlesniri de circulatie pe teritoriul Germaniei, opozitia (CDU, crestin-democrati) si extremele (NPD, NVU) au aruncat undita la pestele electoral cu sloganele populiste de genul „Teroare din Europa de Est”, „Atac al sub-salariatilor la locurile noastre de munca”.

Verzi, rosii, negrii, aurii. Extremisti sau moderati, gandul alesilor, coalizatilor si al electoratului din Germania e la punga subtiata de vremurile grele si blocajul cauzat de lipsa de initiativa majora la nivel macro-economic german. De-aici, inchiderea in carapace, un nationalism auto-protector in crestere. Pornind chiar de la granite.

Romanii pot sa fie „linistiti” in directia asta. Controlul la frontiere pare ca va fi inasprit din nou, oamenii cinstiti , dar saraci (oare de ce imi displace formularea asta?) vor trebui poate sa renunte la vizitele la rude, sau la Campionatul de Fotbal din Germania din 2006.

Smecherii se vor descurca, insa, ca si pana acum, cu bani din pusculita sau imprumutati pe la vami, de la alti smecheri mai mari.















49 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi