In ciuda declaratiilor premierului Calin Popescu Tariceanu, care a anuntat urgentarea deblocarii unor proiecte care sa constituie o solutie alternativa in cazul unor noi probleme in furnizarea gazelor din Rusia, rolul Romaniei in acest context este mai curind unul minor.
Lucrul acesta este evident mai ales in cazul proiectului Nabucco, care isi propune sa transporte gaze naturale din regiunea caspica si din Orient catre vestul Europei, tranzitind Romania.
In timpul unei convocari de urgenta la sediul Guvernului a responsabililor din domeniul energetic, Tariceanu a cerut, marti seara, urgentarea solutiilor care sa permita Romaniei sa se aprovizioneze cu gaze naturale din zona Marii Nordului, ca si demararea lucrarilor la gazoductul care va urma traseul Turcia-Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria.
Acest din urma proiect, cunoscut sub numele de Nabucco, ar urma sa transporte gaz natural din Iran si Turkmenistan catre Occident.
Numai ca decizia in acest din urma caz nu apartine aproape deloc Romaniei, care nu este decit o tara de tranzit.
Principalii actori in proiectul Nabucco sint Uniunea Europeana, care in contextul disputei dintre Rusia si Ucraina isi da seama cit de riscant e sa depinda foarte mult de gazul rusesc, ca si principalelor companii multinationale interesate de constructia gazoductului, respectiv OMV din Austria si Mol din Ungaria.
"Oficialii europeni sigur au fost alertati de actuala situatie de criza, cind si-au dat seama cit de mult depinde UE de gazul rusesc dar si de politica Moscovei. De aceea, gasirea unor surse alternative de energie a revenit in actualitate", spune analistul Peter Tordai de la firma de consultanta ungara K&H Equities, citat de agentia specializata icis.com.
"Solutiile cele mai indemina sint construirea unei conducte pe sub Mediterana, care sa vina din Algeria si proiectul Nabucco. In acest din urma caz constituie un avantaj ca Austria detine presedintia Uniunii Europene, deoarece unul din principalii actori ai proiectului este OMV.
Cum Nabucco a fost considerat un proiect strategic pentru UE, acesta ar putea obtine credite ieftine si sprijin politic pentru accelerarea demararii lucrarilor", a mai spus Peter Tordai.
Nabucco intentioneaza furnizarea catre Europa occidentala a circa 25 de miliarde de metri cubi /an, fiecare dintre tarile tranzitate urmind sa primeasca cite 11 miliarde mc/an.
Proiectul, a carui constructie ar urma sa inceapa in 2008 si sa se finalizeze trei ani mai tirziu, ar costa circa 4,6 miliarde de euro.
In august anul trecut, cinci companii implicate in gazoductul Nabucco au semnat la Viena un acord de asociere care stabilea modul de cooperare a acestora in cadrul consortiului nou-format, numit „Nabucco Gas Pipeline International Ltd".
Cele cinci companii sint OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgargaz (Bulgaria) si Botas (Turcia), adica societatile gaziere din tarile prin care va trece conducta.
Gazoductul, inclus in programul Trans European Network al Uniunii Europene, are o lungime de 2.841 km, fiecare dintre cele cinci companii fiind responsabila pentru constructia portiunii din tara de origine.
In Romania conducta ar urma sa se intinda pe 457 km, iar Transgaz (care detine 20% dintre actiunile consortiului, ca fiecare dintre celelalte patru companii) va trebui sa investeasca circa 800 de milioane de euro pentru finantarea acestei portiuni. 30% din aceasta suma vor fi investiti din surse proprii, iar 70% din imprumuturi care ar putea beneficia de garantia statului.
Analistul economic Carol Popa crede ca proiectul Nabucco este foarte important pentru asigurarea sigurantei energetice a Romaniei insa tara noastra nu are de sa se grabeasca in negocierile privind acest proiect. " Intii de toate, Romania trebuie sa isi stabileasca o strategie energetica viabila, cu solutii care sa evite situatiile de criza.
Nu e in favoarea Romaniei o negociere pripita in ce priveste proiectul Nabucco, deoarece noi avem propriile resurse energetice care constituie un atu pentru negocierea unor clauze favorabile", a declarat Carol Popa pentru Hotnews.ro.
Pe de alta parte, in opinia lui Carol Popa, investitiile asumate de catre Romania in cadrul proiectului Nabucco sint pe deplin justificate. "Daca socotim ca an de an guvernul da subventii energetice de circa 100-120 milioane de euro pentru populatia saraca, atunci o investitie de 800 de milioane, care ar aduce ulterior beneficii economice, este pe deplin justificata"", a spus Popa.
Totusi, in ciuda interesului puternic al Uniunii Europene si implicit al Romaniei pentru dezvoltarea gazoductului Nabucco, exista o serie de probleme care trebuie sa isi gaseasca o rezolvare urgenta. Este vorba intii de toate de ajungerea la un acord privind taxele de transport percepute de fiecare tara prin care va trece conducta de gaze.
Apoi, conform publicatiei Energy in East Europe, Turcia manifesta retineri legate de faptul ca o parte a gazoductului ce urmeaza sa fie construit ar urma sa dubleze o conducta deja existenta.
Dar problema cea mai serioasa este legata de furnizorii de gaz metan. In varianta initiala, gazoductul Nabucco urma sa transporte gaz din Azerbaidjan, Egipt si Iran, cu posibilitatea ca si Irakul sa fie inclus la un moment dat pe lista.
Numai ca, in conditiile in care atitudinea recenta a regimului politic de la Teheran a dus deja la o tensionare a relatiilor cu Uniunea Europeana, este greu de estimat ca se va putea conta cu certitudine pe furnizarea de gaz iranian.
In plus, nici un specialist nu poate spune cu exactitate cind va putea incepe exploatarea zacamintelor din nordul Irakului, iar cantitatile ce ar urma sa vina din Egipt (via Turcia) sint totusi mult prea mici.
