Grave derapaje democratice sint condensate in expresii care dau fiori reci: serviciile „vegheaza la stabilitatea si echilibrul politic", se supun „exclusiv vointei poporului", isi iau dreptul de a face afaceri la vedere si sa salte coruptii din strada.
Cele aproape o suta de pagini de „securitate nationala" abunda, desigur, in principii europene, NATO, referiri la drepturile omului, constitutie si democratie. Ele sint insa dinamitate de gindirea securista exprimata, pe alocuri, grosolan. Prin legea din 1992, dosarele Securitatii erau ingropate pentru 40 de ani sub pretextul ca ar putea aduce atingere „sigurantei nationale".
Dupa 16 ani, noua Securitate, integrata intre timp in NATO, a intins secretizarea dosarelor pe urmatorii 100 de ani, astfel incit stranepotii calailor comunismului sa poata dormi si ei linistiti.
Unde a gresit insa Traian Basescu? In primul rind, a intretinut public iluzia super-profesionistilor din servicii. Ca ele respira aer americanesc si ca totul merge struna. Proiectele de lege elaborate de SRI il contrazic flagrant.
Ce folos ca masa securistilor s-a reciclat in afaceri sau politica parasind sistemul sub presiunea NATO? In punctele de decizie au ramas oamenii trecutului, cu o mare putere de influenta asupra prezentului. Dovada ca tot ei fac legea, la propriu.
Chiar nu stia, oare, Radu Timofte cita otrava contine marul intins Cotrocenilor? Prin urmare, Basescu trebuia sa forteze reforma reala in servicii, si abia apoi sa le ridice in slavi. A doua mare eroare este ca nu le-a sanctionat la timp excesele.
Emanatiile SRI au ajuns in CSAT, iar Basescu, in loc sa le arunce pur si simplu la cos, ia cea mai proasta decizie posibila inaintindu-le Parlamentului cu stampila „strict secret". Chiar nu mai conteaza daca au fost sau nu discutate in CSAT, daca le-a citit sau nu, daca au fost votate sau nu. Grav este ca astfel de catastrofe au trecut pe sub nasul presedintelui ca prin brinza.
Daca s-ar fi delimitat din capul locului de cele sase proiecte, acum n-ar mai fi fost silit sa scormoneasca dupa stenograme ca sa-i improspateze memoria premierului. A treia mare greseala este insistenta in cele doua greseli de mai sus. Basescu sugereaza mai departe ca „materialele" serviciilor nu prezinta pericole majore si ca dezbaterea lor poate avea loc.
Cred ca aberatiile nu pot fi dezbatute. Cum ar fi ca „serviciile" sa-i propuna, intre altele, transformarea Romaniei intr-o dictatura? Ar trebui sa dezbatem si asta? S-ar putea insa ca la mijloc sa fie „tehnica ruseasca": ceri mult ca sa obtii exact cit vrei. Ne-am indignat patriotic, iar cind excesele vor fi eliminate, vom rasufla usurati, ca prostii.
