Noi credinte incep sa umple vidul religios din provincia Kosovo. Desi traditional musulmani, tinerii etnici albanezi de aici incep sa isi schimbe religia indreptindu-se fie spre islamismul radical, fie spre crestinismul evanghelic. Un reportaj publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)

Intr-o zi de vineri, in una din cele 16 moschei din Pristina, este usor sa crezi ca te afli in Orientul Mijlociu. Barbati cu barbi lungi si pantaloni scurti se roaga la parter, in timp ce la etajul doi femei in voaluri isi desfasoara ritualurile religioase.

Acesti credinciosi apartin miscarii Salafi a Islamului Sunni, desi nu le pasa prea mult de discutiile pe marginea deosebirilor de nuanta legate de islam.

„Islamul este unul, unic si unit. Doar ca au loc incercari de a produce diviziuni in religia noastra," spune Menduh Gashi, un sofer de taxi care profita de pauza de prinz pentru a se ruga.

Gashi spune ca poarta acum pantaloni scurti si barba pentru ca „este dogma islamului. Este una dintre instructiunile Profetului despre cum trebuie sa aratam, sa ne comportam si sa mincam."

Noul aspect al acestui grup de adepti ai Islamului, inca putin numeros dar in crestere, provoaca neliniste in Kosovo, unde nationalismul albanez – pe baze etnice – ce dateaza de secole a cistigat demult in fata identitatii religioase. Indiciile schimbarii au aparut la inceputul anilor 90, cind unii tineri kosovari au inceput sa studieze teologia in tari arabe, aducind acasa noi idei.

Pina atunci, cei mai multi imami si teologi studiasera in Turcia. Soferul de taxi recunoaste ca „unora, noua noastra infatisare li s-ar putea parea ciudata sau extrema."

Totusi, barbatul adauga: „Parintii nostri nu stiau prea multe despre credinta lor. Nu se putea gasi literatura religioasa in perioada comunismului. Acum cunoastem Islamul, citim despre Islam si ne comportam asa cum scrie in Coran."

Pe linga intoarcerea studentilor din statele arabe, un alt factor ce a contribuit la inflorirea Islamului in Kosovo a fost primirea de ajutoare din strainatate. Dupa ce interventia fortelor NATO a inlaturat autoritatile sirbe din Kosovo in 1999, agentiile umanitare din statele arabe au demarat actiuni de ajutorare in regiune.

Majoritatea moscheilor construite de atunci reprezinta rodul donatiilor acestor agentii care i-au atras pe tineri oferindu-le sansa de a invata limbi straine, utilizarea computerului dar si alte cursuri.

Comunitatea islamica din regiune afirma ca aparitia brusca a acestor agentii arabe nu va modifica traditiile din Kosovo, ce nu includ purtarea de barbi de catre barbati si nici a voalurilor de catre femei.

„Comunitatea islamica din Kosovo este deschisa catre toate grupurile mistice ce deriva din Islam," spune Qemajl Morina, un responsabil cu relatiile publice al unei comunitati islamice, de asemenea prodecan al Facultatii de Studii Islamice din Pristina.

„Problema este ca diverse grupuri acorda importanta unor probleme care, din punctul nostru de vedere, sint secundare." Morina spune ca adeptii credintei Salafi sau Wahabi au dreptul la interpretarea riguroasa a Islamului atiat timp cit nu ii forteaza pe ceilalti sa adopte aceasta credinta.

„Ei insista ca femeile sa poarte voalul, insa noi, in calitate de comunitate musulmana, incercam sa propovaduim Islamul in mod favorabil, fiind constienti de faptul ca sintem o tara europeana," adauga imamul.

Multi oameni din regiune sint mai putin relaxati decit Morina in ceea ce priveste aparitia voalurilor. Acum doi ani, scoala gimnaziala Sami Frasheri din Pristina a exmatriculat o eleva care a refuzat sa isi dea jos voalul in clasa.

Ce ii preocupa pe Morina si pe colegii acestuia, de fapt, nu este fundamentalismul islamic, ci tendinta tinerilor musulmani de a se converti la alte credinte.

Musulmanii inca reprezinta marea majoritate in Kosovo, statistici neoficiale sugerind ca musulmanii acopera 90% din populatie, 3% sunt catolici, iar restul sint sirbi ortodocsi sau protestanti.

Dar comunitatea protestanta este in crestere, mai ales in rindul albanezilor. Numarul comunitatilor evanghelice din Kosovo a crescut considerabil, de la 7 in 1999, la 27 in prezent.

In fiecare duminica, cladirea Teatrului National din Pristina gazduieste slujbe ale Comunitatii Poporului Domnului, cea mai mare comunitate protestanta din Kosovo, care a aparut la jumatatea anilor 80.

Pastorul Artur Krasniqi recunoaste cu usurinta ca ce mai multi adepti ai acestei comunitati au un alt trecut religios. Chiar el s-a nascut si a fost botezat romano-catolic, dar adauga ca aproximativ 95% dintre protestantii din Kosovo au un trecut islamic.

Morina spune ca acesti adepti convertiti sint atrasi din rindurile „celor care nu cunosc Islamul". El spune ca toata lumea are dreptul de a-si alege credinta, insa ii condamna pe misionarii protestanti pentru faptul ca pun accentul pe tineri.

Crestinismul evanghelic, la fel ca forma Wahabi a Islamului, s-a raspindit in Kosovo cu ajutorul misionarilor bine organizati, adeseori veniti din Statele Unite in acest caz.

Unul dintre misionari este Marc Yocom, pastor de origine americana al Capelei Calvary din Pristina, reprezentanta a unei biserici din California. Yocom a lucrat in Kosovo timp de cinci ani si a invatat limba albaneza. Inainte a trait un an in Albania, tara care, de asemenea, inregistreaza un numar in crestere de comunitati protestante.

Pastorul asistent al lui Yocom este un kosovar cu trecut musulman – Lirak Gjoshi, de 24 de ani, din Gjakova, care s-a convertit acum patru ani, in ciuda protestelor familiei sale.

„Au incercat sa ma faca sa ma razgindesc vorbindu-mi, dar si cu forta," spune Lirak. „Ei pur si simplu nu pot accepta decizia mea." Tinarul urmeaza in prezent cursurile unui colegiu religios din Ungaria.

Kreshnik Alixhiku, un alt membru al congregatiei, este un musulman convertit. El a citit Biblia pentru prima data pe cind era refugiat in Albania, unde a intrat in legatura cu misionarii americani de la care a invatat despre evanghelism.

Inainte sa se converteasca, stia putine lucruri despre credinta in familie. „Foarte rar tineam cont de religie in familie, tineam doar sarbatorile mari, cum ar fi Bajramul," spune acesta. Pastorul Yocom spune ca majoritatea celor convertiti la crestinism in Kosovo au sub 25 de ani.

Dom Nosh Gjolaj, preot la Biserica Catolica din Pristina si sociolog, spune ca tinerii graviteaza in mod natural in jurul noilor sisteme de credinte. „Noile comunitati ii atrag pe tineri," spune acesta. „Acesti pusti vin, in principal, din familii autocrate.

Ei vor sa fie liberi, sa fie iubiti si intelesi." „Religiile institutionale pot fi rigide, in timp ce tinerii nu vor structuri si limitari," adauga acesta.

„In perioada comunismului, majoritatea oamenilor nu tineau cont de religie, astfel ca dupa caderea vechiului sistem a existat un vid religios," concluzioneaza Dom Nosh Gjolaj. „Oamenii isi cauta identitatea religioasa si sint influentati cu usurinta de grupuri si secte mai mici, mai agresive."

Nora, din Prizren, s-a convertit la evanghelism, dar nu pentru ca avea un background islamic, ci unul catolic. „Nu mi-am imaginat niciodata ca ma voi opune tatalui meu sau ca voi lua o decizie pe care el nu o va aproba," isi aminteste fata. „Prima data cind am facut acest lucru a fost cind am decis sa merg la o biserica protestanta."

Reactia tatalui ei a surprins-o. El a insistat sa participe la o slujba din Pristina. „La incheierea acesteia ma asteptam sa ma certe sau sa-mi tina o prelegere. In schimb a tacut, lucru care era un semn ca imi respecta decizia," spune Nora.