Desi conditioneaza plata daunelor generate de calamitati de existenta asigurarii, statul e singurul platitor in caz de necaz. Societatile de asigurari beneficiaza de o piata mai mare, dar nu-si asuma niciun risc.

Nu exista forta financiara, spun reprezentantii asiguratorilor, in plus, catastrofele nu se asigura niciunde in lume. Conditionarea are la noi si un efect de stimulare a pietei, dar si un efect de constientizare a fermierilor in fata riscurilor. Piata asigurarilor agricole este redusa in Romania.

Desi la Comisia de supraveghere a asigurarilor nu exista o evidenta separata a asigurarilor agricole, daunele platite pentru agricultura sunt evidentiate la un loc cu cele platite pentru proprietati.

In opinia lui Paul Mitroi, director general al Directiei de reglementari din cadrul CSA, piata asigurarilor agricole se situeaza la circa 5–6 milioane euro – ca volum al primelor subscrise – intr-un volum al pietei asigurarilor de 1,228 miliarde euro in 2005. Asigurarile agricole cresc insa intr-un ritm mai rapid decat cel al pietei in ansamblu.

"In 2005, volumul primelor subscrise a crescut cu peste 40%, crestere care se incadreaza in trendul general de crestere a pietei, dar este peste media de crestere a pietei de 10-15%", explica Paul Mitroi.

Factorii determinanti sunt evenimentele meteo, in care sunt implicati din ce in ce mai multi fermieri, creditele, programul SAPARD – care cer asigurare -, dar mai ales consolidarea proprietatilor.

"Agregarea proprietatilor da posibilitatea oamenilor ca la recolte din ce in ce mai mari sa fie constienti si de riscuri; fac investitii, cumpara utilaje, construiesc depozite si clar vor sa protejeze aceste investitii", explica reprezentantul asiguratorilor.

Prima de asigurare, subventionata 50% de stat

Din vara anului 2005, prima de asigurare este subventionata cu 50% de catre stat, dupa ce anterior valoarea subventiei era 20% din valoarea primei. Miron Moldovan, director buget–finante in Ministerul Agriculturii, spune ca aceasta masura a dublat atat valoarea primelor platite, cat si numarul politelor.

"Ca urmare a cresterii subventiei, presiunea financiara s-a dublat fata de anul trecut – si ca suma, si ca numar de polite. Daca anul trecut au fost alocate circa 60 miliarde de lei vechi, in bugetul pe 2006 sunt alocate 150 miliarde de lei vechi.

Cand am fundamentat bugetul pentru acest an, ne-am dat seama ca trebuia sa crestem suma, prognozele meteo sunt din ce in ce mai exacte, iar producatorii se pun la adapost", afirma oficialul ministerului.

Despagubirile pentru calamitati, conditionate de existenta asigurarii

Asiguratorii nu preiau calamitatile. Politele de asigurare pentru agricultura specifica in mod clar ca nu esti despagubit pentru calamitati. Cand vine vorba de calamitati – seceta si inundatii –, statul este singur la plata. Totusi, conditioneaza plata daunelor de existenta asigurarii.

Aceasta conditie a facut ca foarte multi producatori – neasigurati fiind – sa nu beneficieze de plata daunelor pentru calamitati de catre stat. Este si motivul pentru care s-a marit valoarea subventiei la prima de asigurare, explica Miron Moldovan.

Cu alte cuvinte, statul contribuie cu mai mult la prima de asigurare, ca in caz de calamitati sa plateasca mai mult pentru producatorii afectati. Numai in 2003, statul roman a platit despagubiri pentru inghet si seceta in valoare de 1.400 miliarde de lei vechi.

Masura e benefica pentru companiile de asigurari, care au o piata mai mare fara sa-si asume niciun risc.

Fondurile de solidaritate, o posibila solutie

Albin Biro, membru in Consiliul CSA, spune ca "nicaieri in lume anumite calamitati nu pot fi preluate de societatile de asigurare; nu exista forta financiara".

Experientele europene variaza de la lipsa oricarui sistem de asigurare in caz de calamitati – cazul Germaniei, unde daune pentru calamitati dau numai landurile sau guvernul federal -, pana la existenta unor fonduri de solidaritate.

"Cele mai bune solutii sunt in Portugalia, Spania si Italia, care au un sistem de asigurari – un fond la care contribuie anual si statul, si asociatiile de producatori -, si din care se platesc despagubiri pentru situatii deosebite", explica Biro.

Articol complet in Adevarul