Ramaneri in urma, deturnari de fonduri, probleme tehnice ale echipamentelor cumparate, grave probleme de management al proiectelor. Un raport al Curtii Europene de Conturi, prezentat la Parlamentul European, analizeaza cu cifre si fapte cum au fost cheltuiti banii PHARE in Romania. Problemele descoperite sunt puse in carca autoritatilor romane, dar si a Comisiei Europene.
Un raport privind gestionarea proiectelor PHARE in Romania si Bulgaria in perioada 2000-2004 a fost prezentat, marti, la Bruxelles, de un reprezentant al Curtii Europene de Conturi, in fata Comitetului pentru Control Bugetar din Parlamentul European.
La momentul auditului, Curtea Europeana de Conturi a constatat ca in cazul a peste jumatate din proiectele auditate, bunurile achizitionate nu au fost deloc sau au fost doar partial utilizate corespunzator, dupa cum a declarat Maarten Engwirda, din partea institutiei mentionate.
"Rezultatele au ramas considerabil in urma planului stabilit, uneori au intarziat si cu doi ani", a declarat reprezentantul Curtii de Conturi. "Aceste ramaneri in urma s-au datorat continuei lipse de capacitate administrativa si a resurselor necesare sprijinirii proiectelor si dupa incheierea perioadei de finantare de catre Uniunea Europeana", a adaugat el.
Curtea Europeana de Conturi a criticat, totodata, Comisia Europeana - cea care are raspunderea pentru managementul general al programelor PHARE - pentru faptul ca a supraestimat capacitatea autoritatilor publice romane si bulgare de a gestiona proiectele PHARE, acceptand deseori obiective si date limite prea ambitioase.
Curtea de Conturi a recomandat, in consecinta, Comisiei sa adopte o abordare mai realista in ce priveste aplicarea proiectelor PHARE in cele doua tari.
Raportul Special privind modalitatea in care au fost puse in aplicare proiectele PHARE in Romania si Bulgaria a fost realizat in baza examinarii unui esantion de 48 contracte - a caror suma s-a ridicat la 51 milioane euro, pentru Romania, si 14 milioane euro, pentru Bulgaria. Platile finale pentru aceste programe au fost acordate in 2005.
Lipsa de viziune economica, cofinantare slaba
Agentia de Implementare ar fi trebuit sa monitorizeze realizarile obiectivelor proiectelor de infrastructura. Totusi, monitorizarea s-a concentrat doar pe incheirea cu succes a constructiilor, fara a verifica daca proiectele pot sa isi atinga obiectivele economice generale, cum ar fi crearea de locuri de munca.
0
0
