Marea deconspirare ("desconspirare" cum ii zice dl Talpes sugerand involuntar desele conspirari de pana acum) este interesanta nu numai din cauza dezvaluirilor din trecut ci si pentru ca deconspira si modul cum gandesc astazi cei implicati.
Iata-l, de pilda, pe dl Virgil Magureanu, primul si cel mai longeviv sef al SRI, deconspirand o ilegalitate crasa: "daca as avea curiozitatea sa aflu cine a fost informator ar fi suficient sa dau un telefon si as afla imediat".
Nu incape indoiala ca telefoanele au functionat din moment ce dl Magureanu stie ca "cei mai vehementi critici ai Monei Musca sunt mult mai vinovati decat ea, sunt mai vinovati decat va puteti inchipui". Pacat ca n-a precizat daca vinovatii sunt in politica sau in societatea civila.
Dl Magureanu a adaugat ca "in esaloanele unu si doi" ale politicii sunt multi care tremura de frica dosarului privind "ilustra lor persoana".
Si de ce i-a lasat SRI sa ajunga in esaloanele unu si doi? Ce nevinovati se declara acum sefii serviciilor care le-au protejat vinovatiile! Si dl Talpes, care si-a adus aminte de microfilme si jachete dupa 14 ani de purtare, marturiseste ca "in fiecare zi ma intalnesc cu politicieni importanti din guvern si din parlament care ar putea avea probleme in cazul desecretizarii dosarelor".
Intalnirile acestea trebuie sa fie foarte interesante, poate chiar protocolare, cu tinuta obligatorie: in jacheta si amnezie.
Dna Musca, audiata la CNSAS, unde i s-au descoperit doua note despre doua colege (si nu despre studentii arabi) semnate Dana a povestit presei ca a uitat episodul dar ca respectivele note sunt de-a dreptul muzicale: "au aparut doua note in care se vorbeste foarte frumos despre doua persoane".
Se vorbeste! De unde, din cer? Aceasta renuntare la drepturile de autor ar fi duioasa daca n-ar fi incorecta - sau poate doar disperata. Unul dintre cei mai vehementi acuzatori ai sistemului, respectiv dl Gusa, sufera si el de contradictii mentale acute.
Dl Gus "il respecta" pe dl Iulian Vlad, ultimul sef al Securitatii ceausiste, considerandu-l un "securist bun" fiindca a ordonat sa nu se traga la revolutie si fiindca "n-am auzit de el ca a facut rau cuiva". Cum vine asta? Adica sistemul e rau dar seful lui e bun?
Din aceasta contradictie s-a nascut, firesc, o concluzie onomastica: "cat Romania are presedinti al caror nume se termina in
