Personajele ascunse in spatele firmelor care au pus umarul la devalizarea Bancorex incep sa capete contur. Numelor stiute pana acum li se adauga altele noi, pe care „Evenimentul zilei” le face publice incepand de astazi intr-un serial fulminant.
Concluzia este transanta: groparii fostei Banci Romane de Comert Exterior sunt, in buna parte, fosti ofiteri de securitate sau persoane conectate la interesele fostei Securitati.
Deconspirarea acestora si a metodelor prin care au actionat indica faptul ca, si la nivelul anilor ‘90, a actionat o adevarata retea securistica, cu puternice interese in mediul de afaceri si cel financiar-bancar.
Multi dintre „afaceristii” care au uitat sa mai returneze creditele de milioane de dolari luate de la Bancorex sunt acum demnitari ai statului, ocupa pozitii importante in topul celor mai bogati romani sau fac afaceri la nivel mare, insa intr-o discretie totala.
Linistea de care se bucura „miliardarii de carton” ridicati peste noapte pe spinarea Bancorex este data si de pasivitatea totala a institutiilor statului care par sa fi uitat de cele aproape doua miliarde de dolari care trebuie recuperati de la acestia.
Teoria lui Ionescu
Mecanismul care a dus la falimentul Bancorex, cea mai mare banca romaneasca la mijlocul anilor ‘90, ne-a fost explicat de Florin Ionescu, fostul presedinte al bancii din perioada martie 1997-martie 1998. „Teoria mea este ca au fost doua elemente care au dus la falimentul bancii.
Primul a fost interesul marilor debitori, in cap cu Paunestii si ceilalti, in ideea ca o banca prabusita nu-si mai primeste creditele inapoi. Al doilea a fost interesul Bancii Mondiale care nu avea nevoie de o banca romaneasca puternica pentru ca trebuia sa faca loc bancilor straine”.
Florin Ionescu sustine ca relatiile cu fosta Securitate trebuie cautate incepand cu Razvan Temesan, presedintele bancii din perioada 1993-1997. „Razvan Temesan era singurul care avea un cuvant de spus in Bancorex. Dupa cum se scria si se spunea, a fost ofiter acoperit la Directia de Informatii Externe inainte de ‘89.
Multe dintre creditele mari care s-au dat si nu s-au mai rambursat au avut in spate Securitatea, Securiate care a reactivat sau a pastrat multi fosti ofiteri din DIE si in SIE. Temesan a fost numit acolo de ei ca sa le reprezinte interesele si le-a reprezentat foarte bine”, ne-a mai declarat Florin Ionescu.
Varianta lui Temesan
De partea cealalta, Razvan Temesan sustine ca informatiile aparute in presa potrivit carora ar fi fost ofiter DIE „sunt povesti. Asa zicea si domnul Nistorescu. Din pacate, foarte multi ofiteri ai serviciilor secrete mi-au carotat la nivel profund toate incercarile mele”.
Acesta mai spune ca singurele relatii cu Securitatea le-a avut prin intermediul rapoartelor pe care le dadea la intoarcerea din strainatate. Temesan sustine ca nu a fost contactat niciodata de vreun ofiter cu scopul de a fi racolat.
Cat despre creditele neperformante care au dus la prabusirea bancii, Temesan nu-si gaseste nicio vina: „Eu nu am dat nici un credit macar, nici un credit. Toate creditele din banca au fost date pe vremea mea cu respectarea unei metodologii de activitate bancara care nici astazi nu este aplicata de bancile din Romania pentru ca era extrem de minutios si corect elaborata.
Ele treceau pe la diferite comitete de analiza si aprobate de o comisie de credite”.
Temesan mai spune ca in sucursalele bancii se puteau aproba credite de pana la doua milioane de dolari de catre aceste comitete. „Tot ce trecea de doua milioane de dolari venea in centrala, unde era analizat si era propus spre aprobare comitetului de credite.
Comitetul de credite era format din cinci membri, condus de Florin Ionescu, care era vicepresedintele bancii”, ne-a mai spus fostul presedinte Bancorex.
Securistii se creditau intre ei
Analistul financiar Bogdan Baltazar a numit Bancorex „un fel de El Dorado al creditelor”. El a clasificat marile tunuri in doua categorii: „Au fost credite politice, acordate, practic, prin telefon. Sa zicem ca suna cineva de la Cotroceni si spunea: „Da-i lui cutare atatia bani!”, sefii Bancorex se executau. Mai existau si creditele clientelare.
Mecanisul este de-a dreptul fascinant. S-au gasit credite mari fara dosar de credit! Sau fara garantii”, a declarat Baltazar pentru EVZ.
Referindu-se la „armata” de ofiteri DIE care a luat bani de la Bancorex fara sa-i mai returneze, Bogdan Baltazar a comentat: „Sigur ca au existat multi ofiteri de securitate. Practic, ei aranjau creditele pentru oamenii lor”. Spre deosebire de altii, Baltazar a recunoscut public ca, la randul lui, a fost ofiter DIE.
Dincolo de toate aceste chestiuni, ramane una extrem de arzatoare in buzunarele romanilor: cum si cand se vor recupera datoriile de la debitorii Bancorex. Potrivit lui Bogdan Orasanu, presedintele AVAS, exista mai multe variante prin care statul poate sa recupereze „gaura” de la Bancorex, variante puse deja in aplicare.
de Emilia Sercan, Mihai Munteanu
0
0
