Membrii Guvernului Romaniei si ai Executivului Ungariei s-au reunit, joi, la Budapesta, intr-o sedinta comuna in care, printre altele, au decis constituirea unui grup de istorici care sa editeze un volum comun de istorie. Nu au fost insa ocolite subiectele legate de reconcilierea istorica, autonomia pentru etnicii maghiari din Romania sau proiectele de colaborare in domeniul economic.

Sedinta a fost co-prezidata de premierii Calin Popescu Tariceanu si Ferenc Gyurcsany.

E posibila o istorie comuna?

Reprezentantii guvernelor roman si ungar au convenit asupra constituirii unui grup mixt de istorici, care sa elaboreze un volum comun de istorie a Romaniei si Ungariei.

Activitatea istoricilor din cele doua tari va fi coordonata de catre Academiile celor doua state.

Prezentarea structurii detaliate a volumului urmeaza sa fie facuta in 2010, urmand ca ulterior sa fie elaborat continutul propriu-zis.

Elaborarea volumului de istorie comuna va putea constitui baza pentru redactarea, in viitor, a unui manual comun de istorie.

Executivul de la Bucuresti precizeaza ca o initiativa similara a fost realizata, in premiera mondiala, de Franta si Germania, un volum care acopera istoria moderna a celor doua tari fiind prezentat in acest an.

Tot in cadrul sedintei comune de guvern de astazi s-a convenit ca Romania va renova grupul statuar Matei Corvin din Cluj-Napoca.

O agenda preponderent economica

Ministrii romani si ungari au discutat indeosebi despre posibilitati de cooperare economica. Astfel, a fost abordat subiectul armonizarii Planurilor Nationale de Dezvoltare ale celor doua state, pornind de la prioritatile comune ale acestora, precum si despre cooperarea viitoare in cadrul Uniunii Europene, in perspectiva aderarii Romaniei la 1 ianuarie 2007.

Guvernele celor doua state vor discuta despre masuri concrete privind colaborarea in proiecte de infrastructura, finantarea unor institutii in domeniul educatiei si elaborarea, de catre istorici romani si ungari, a unui volum comun de istorie a Romaniei si Republicii Ungare, sub egida Academiei Romane si a Academiei Ungare de Stiinte.

Membrii celor doua Cabinete vor discuta despre participarea partii ungare, in 2007, la manifestarile realizate sub egida proiectului „Sibiu - capitala culturala europeana” si despre inceperea negocierilor privind echivalarea diplomelor universitare, in special a muzeologilor, arhivarilor si arheologilor cu diploma obtinuta in Ungaria.

Cooperarea bilaterala vizeaza si dezvoltarea unor proiecte economice cu impact regional, in scopul asigurarii sigurantei energetice si a diversificarii surselor de aprovizionare cu energie si gaz natural.

In discursul sau oficial, premierul Calin Popescu Tariceanu a apreciat ca relatiile dintre Romania si Ungaria reprezinta un “exemplu extraordinar de reconciliere istorica”, dupa modelul a celor doua state care au pus bazele Uniunii Europene, Franta si Germania.

“Romania si Ungaria reprezinta un exemplu in aceasta regiune, pentru modul in care depasesc problemele istorice si dovedesc ca sunt doua tari de factura europeana”, a spus premierul roman.

La rindul sau, premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, a accentuat si el ideea reconcilierii istorice a celor doua tari. “Cooperarea trebuie sa fie deasupra ranchiunelor istorice. Eu consider ca divergentele pot fi reconciliate.

Nu este foarte usor sa armonizezi toate nazuintele, dar este bine sa colaborezi”, a transmis Gyurcsany ministrilor romani, apreciind ca, in prezent, dialogul dintre cele doua tari este “mai intens ca niciodata”.

O nota distincta a facut vicepremierul Marko Bela, care in discursul sau a accentuat ideea necesitatii autonomiei pentru minoritatea maghiara. Marko crede ca cea mai mare greseala pe care romanii si maghiarii ar putea sa o faca este sa creada ca progresele din relatiile celor doua tari sunt ireversibile, argumentand ca cea mai mare bariera a relatiilor bilaterale este mentalitatea.

“Procesele pe care le-am demarat impreuna devin ireversibile numai daca lucram pentru aceasta zi de zi, daca frontierele dispar si din mintea, si din mentalitatea noastra”, a spus Marko.

Astazi, pe agenda sedintei comune s-au aflat decizii privind simplificarea trecerii frontierei romano-ungare, controlul unic la frontiera si limitarea timpului de stationare a trenurilor dintre cele doua tari. Totodata, au fost abordate chestiuni din turism, agricultura, IMM-uri, constructii, dezvoltare urbana si regionala, cultura, amenajarea teritoriului.

Prima sedinta comuna a celor doua guverne a fost organizata la 20 octombrie 2005, la Bucuresti.

O reconciliere treptata

Dupa semnarea, in 1996, a Tratatului de prietenie dintre Romania si Ungaria, cele doua tari au incercat sa depaseasca problemele din trecut si au inceput sa colaboreze mai serios in domeniul economic sau politic.

In ultimii zece ani, relatiile dintre Bucuresti si Budapesta au fost afectate doar de divergentele privind Legea statutului pentru maghiarii din afara granitelor, dar in cele din urma - sub presiunea UE - cele doua parti au ajuns la un compromis.

Budapesta a jucat, indirect e drept, un rol important si in ceea ce priveste imbunatatirea standardelor pentru minoritatea maghiara, care are in clipa de fata garantate drepturile la educatie in limba materna, la pastrarea identitatii etno-culturale etc.

Maghiarii din Transilvania solicita insa, in continuare, un grad sporit de autonomie (un curent destul de puternic manifesta chiar pentru autonomie teritoriala), iar obtinerea acestor drepturi va depinde foarte probabil si de modul in care Romania si Ungaria vor reusi sa se inteleaga.