Muzeul Jeu de Paume din Paris dedica noua sa expozitie artei fotografice, prezentand publicului imagini devenite emblematice, impartite in mai multe sectiuni tematice : atacuri teroriste (in special imagini din 11septembrie), razboaie (Razboiul Crimeei, primul conflict din istorie care a fost imortalizat de fotografi), miscari sociale, decaderea simbolurilor (caderea Zidului Berlinului), provocari (odiseea spatiala).

Scoase din context, fotografiile isi pastreaza forta, dar par a-si pierde viata, vocea. In absenta legendei, a textului, a explicatiilor, imaginea isi pierde din expresivitate si sens.

Selectia a fost facuta cu migala, pornind de la cliseele unor pionieri ai artei fotografice pana la fotoreporterii de astazi, pentru a arata cum imaginea transmisa poate deveni un mit, ajungand apoi un simbol al culturii de masa.

Abundenta adesea sufocanta a imaginii in societatea de astazi pare sa fi redus la tacere forta expresiva a cliseului din trecut, dar in egala masura mass-media ofera unei imagini "bune" sansa de a fi descoperita aproape instantaneu in intreaga lume.

Fotografia joaca astfel un rol important, iesind in multe situatii invingatoare din confruntarea cu pictura istorica, desenul, gravura, cinematograful si filmul, medii distincte.

Fotografiile selectionate, datand din 1853 pana in 2001 au fost impartite tematic si nu cronologic, fiind marturii atat ale unor evenimente care au produs traume colective greu de uitat (precum razboaiele sau atacurile teroriste), ori perioade si momente fericite, precum cucerirea spatiului cosmic sau prabusirea Zidului Berlinului.

Imaginile marturisesc istoria, asa cum s-a intamplat in timpul razboiului din Crimeea, prima conflagratie surprinsa pe pelicula de fotografi, iar imaginile de atunci surprind prin puterea evocarii. Acest razboi avea sa devina astfel subiectul unui numar impresionant de materiale de propaganda, de la picturi si desene la gravuri si fotografii, fiind indelung mediatizat.

Fotografia rivaliza pe atunci cu litografia, care incerca sa foloseasca traditia picturii istorice si caricaturii, pierzand insa rapid teren in fata noii tehnologii.

Fotografiile realizate pe front incearca sa surprinda clipe ale conflictului, instantanee, dar ulterior in presa ilustrata aveau sa fie multiplicate in mii de exemplare, devenind o alternativa ieftina si rapida a picturii istorice.

Dar nu doar evenimentele tragice au inceput sa fie importalizate, ci si cuceririle momentului, asa cum demonstreaza imaginile de la inceputul secolului XX, precum un cliseu din 1911 infatisand zborul dirijabilului militar "Le Temps".

Fotografia devenea expresia noii epoci si a cuceririlor tehnice, iar publicatii franceze precum L'Illustration sau La Vie au proliferat noua forma artistica in reportaje ce au acum un farmec nostalgic, facand trecerea de la ziarul ilustrat la revista.Apare si cartea postala cu imagini fotografice, foarte apreciata.

Dar putini isi imaginau ca aproape un secol mai tarziu, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 aveau sa fie transmise aproape instantaneu pe toata planeta, evenimentul si imaginea "mondializandu-se".

Mediatizat ca nici un alt eveniment tragic de pana atunci, atacul de pe 11 septembrie avea sa devina nu doar un moment de cotitura al istoriei, ci mai ales un simbol al fortei imaginii si mai ales al instantaneelor suprinse in mijlocul evenimentelor.

Imaginile realizate atunci sunt reproduse in intreaga lume, sunt prezentate in expozitii, comentate, de la cele de amatori la cele ale fotoreporterilor profesionisti. Si poate au si forta de a transmite ca astfel de fapte nu trebuie repetate.

Daca in anii '30, intr-o perioada interbelica in care amenintarea unei noi conflagratii mondiale era practica ignorata, fotografia si mai ales copertile in culori ale revistelor fascinau, nevoia de a crede in altceva s-a dezvoltat rapid. Imaginea nu mai era o simpla reproducere, ci infrumuseta, modifica, schimba, prezenta o viata perfecta.

Cand in acea perioada muncitorii au obtinut dreptul la zile libere platite, iar concediul a inceput sa devina un lux accesibil, publicatiile si fotografii lansau mii de imagini cu plaje, excursii, reclame, unele dintre ele prezente astazi in cadrul expozitie. La mai bine de jumatate de secol de atunci, sunt impresionante prin naivitate.

Avea sa urmeze o jumatate de secol de Razboi Rece, dupa un razboi devastator, pentru ca in noiembrie 1989 fotografii si amatorii sa poata imortaliza un eveniment istoric in direct : prabusirea Zidului Berlinului.

Pusa in scena ca un moment unic al istoriei, asa transpare si in imagini, precum cele emblematice la poarta Brandenburg sau cele cu germanii de ambele parti lovind cu o furie bucuroasa in Zid, pentru a-l distruge definitiv.

In expozitie sunt prezente si imagini ale asa-numitilor "Mauerspechte", numele dat celor care au avut ideea de a lua fragmente din zid pentru a le pastra, dar si imagini ale ziarelor de epoca si ale documentelor oficiale.

Expozitia, desfasurata in perioada 16 ianuarie - 1 aprile 2007, prezinta transformarea imaginii in mit, in simbol, adaugarea unei incarcaturi emotionale extraordinare, ce trece rapid dincolo de simplul impact vizual.