Parlamentarii europeni l-au ales, marti, ca presedinte pe Hans-Gert Poettering, fostul lider al popularilor europeni, in locul lui Josep Borrell, al carui mandat a expirat.
Noul presedinte isi va prezenta programul pe 13 februarie. El este un apropiat al cancelarului german, Angela Merkel, presedintele in exercitiu al Uniunii si al lui Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene. Toti trei fac parte din aceeasi familie europeana: cea a popularilor.
Poettering - un politician dur
Surse din Parlamentul European au declarat pentru Hotnews.ro ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ar fi fost mult mai dificila daca Hans-Gert Poettering, in calitate sa de reprezentat al grupului popular german ar fi avut presedintia PE in urma cu doi ani.
Hans-Gert Poettering este un apropiat al cancelarului german Angela Merkel si face parte din grupul popularilor germani care nu de putine ori au criticat coruptia din Romania.
Potrivit aceleiasi surse, grupul parlamentar pe care il reprezinta Poettering s-a opus unei largiri a granitelor UE si implicit celui de-al doilea val de aderare, in care s-au aflat Romania si Bulgaria.
"Reticenta si exigenta grupului german din PE ar fi intarziat si, probabil, ar fi amanat integrarea Romaniei pentru ca parlamentarii germani pledeaza si isi sustin interesele tarii pe care le reprezinta", a declarat sursa HotNews.ro.
Potrivit aceleiasi surse, "pe perioada mandatului lui Poettering vor fi doua probleme puse pe tapet si care vor primi sustinerea popularilor germani. Este vorba de presiunile pe care parlamentarii maghiari le vor face pentru adoptarea legii minoritatilor, iar cea de-a doua problema este reluarea adoptiilor internationale.
Acestea doua vor fi negociate si dezbatute la sange de catre socialisti si populari".
De altfel, si analistul politic Cristian Ghinea a a amintit ca Romania a fost mai putin sustinuta de grupul popularilor germani.
"Grupul popularilor crestin-democrati din PE a sustinut integrarea Romaniei; pe de alta parte au existat si voci izolate reprezentate de grupul popularilor germani care s-au aratat reticenti, exigenti si rezervati in ceea ce ne priveste" a explicat Ghinea.
In urma unui pact intre socialisti si conservatori s-a stabilit impartirea presedintiei din legislatura 2004-2009 intre cele doua formatiuni. Dupa negocierile care s-au purtat intre socialistii si popularii europeni s-a cazut de acord ca Josep Borell sa preia prima parte a mandatului la conducerea PE, perioada in care Romania s-a si integrat in UE.
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu (PD), care a fost recent ales vicepresedinte al Grupului PPE-DE, a declarat pentru HotNews.ro ca de alegerea lui Hans-Gert Poettering in functia de presedinte se leaga si sperantele de reformare a Parlamanetului European.
Patru candidati in cursa pentru presedintia PE
Pe parcursul celor cinci ani ai unei legislaturi, deputatii europeni isi aleg de doua ori presedintele, vicepresedintii si chestorii - o data la inceputul legislaturii si a doua oara la mijlocul acesteia.
Pentru functia de presedinte si-au mai depus candidatura patru persoane, trei dintre acestia fiind membrii vechi ai legislativului european.
Astfel, cei care si-au disputat locul de presedinte al PE sunt:
- presedintele Grupului Independenta si Democratie, danezul Jens-Peter Bonde
- co-presedinte al Grupului Verzilor/Alianta Libera Europeana, italianca Monica Frassoni
- presedintele Grupului Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica, francezul Francis Wurtz
- presedintele Grupului Partidului Popular European si al Democratilor Europeni, germanul Hans-Gert Poettering.
Dupa aderarea Romaniei si Bulgariei numarul parlamentarilor a crescut de la 732 la 785, astfel incat s-a modificat si numarul voturilor necesare pentru o majoritate calificata.
Ce cred cititorii HotNews.ro
Un comentariu extrem de pertinent legat de alegerea lui Poettering fost postat pe forumul HotNews.ro de Obiectiv. Il prezentam integral:
Merkel (presedintia UE pana in iulie), Poettering (presedinte PE pe 2,5 ani), Barroso (presedinte al Comisiei europene), principalii lideri de moment ai UE sunt toti membri ai PPE, euro-partidul din care faca parte cei din PD-ul lui Basescu. E o convergenta ce ne poate fi foarte utila, daca o vom exploata cu atentie in urmatoarele 6 luni.
Implicarea activa in discutiile despre Constitutia europeana, in cele despre politica energetica, despre relatiile cu Rusia si despre viitoarele aderari ne va permite sa demonstram ca Romania, cel putin pe aceste domenii, nu e cantitate neglijabila, are interese si un cuvant de spus, sunt teme favorite pentru Merkel.
Europarlamentarii, daca sunt activi, vor reaminti lui Poettering ca fiecare vot conteaza si ca romanii sunt al 7 grup europarlamentar (etnic) si al 5-lea in PPE (unde pot deveni si mai importanti daca euroalegerile din mai vor fi favorabile PD-ului, dupa germani, francezi, italieni, spanioli).
Depinde de comisarul roman, de functionarii romani de la Bruxelles, sa profite de relativa "indulgenta" pentru nou-veniti ca sa surprinda pozitiv cu o activitate peste asteptari ! In general, ar fi util sa folosim la maximum relativa unitate ideologica de dreapta de la varful UE si conducerea Romaniei.
Avem teme "europene" de mare interes national: reusita absorbirii primelor fonduri regionale si pentru agricultura, definirea unei politici energetice europene (Romania e producator si exportator european), definirea unei relatii mai clare cu Rusia, evidentierea Romaniei ca principal reprezentant UE in zona balcanica, Ucraina, Moldova, Marea Neagra. Vom trage linie dupa iunie 2007!
0
0
