Romania Libera

Miliardele pentru diguri, spalate de Dunare

de     Romania Libera
Vineri, 26 ianuarie 2007, 0:00

foto: Romania Libera

Desi a “inghitit” 27 de miliarde lei, o parte din lucrarea de consolidare a digului de pe bratul Borcea, in zona Bentu, sta sa cada. Din digul ce ar fi trebuit sa aiba 20 de metri latime, doar jumatate de metru a mai rezistat. Restul a fost luat de ape in doar cateva luni.

Paradoxal, exact in portiunea aceasta s-au efectuat, cel putin pe hartie, cele mai multe si mai scumpe lucrari de consolidare. Raspunsul pentru aceasta situatie sta in modul in care au fost atribuite contractele. Prin incredintare directa, pe sume mari, ocolind prevederile legale.

Atribuiri directe, lucrari de mantuiala

Dupa inundatiile din 2005, in calitate de administrator al digului, ANIF a decis ca se impune demararea unor lucrari urgente de refacere. Conform Legii 138/2004, ANIF (condusa de democratul Ioan Nastea) era obligata sa ofere executia tuturor contractelor Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF) - societate detinuta de statul roman.

Doar daca SNIF refuza lucrarea, ANIF avea posibilitatea de a o scoate la licitatie. Initial, s-a respectat aceasta procedura. SNIF Ialomita a fost chemata sa execute lucrarea de pe bratul Borcea in zona Bentu, fapt acceptat. Minunea nu a durat mult.

Insistand pe caracterul urgent al lucrarii, ANIF a lasat SNIF in off-side si a incredintat lucrarea firmei “Argos” SA Cernavoda, societate agreata si de guvernarea 2000-2004. Brusc, a aparut si o asa-zisa nota prin care sefii SNIF Ialomita refuzau lucrarea. Documentul este insa suspect. El este datat cu aceeasi zi in care se accepta lucrarea.

Asadar, ar insemna ca SNIF Ialomita a dat in decurs de opt ore doua decizii contradictorii: un accept si un refuz. In plus, se mai constata neconcordante si la numerele de inregistrare a celor doua documente. Oricum, chiar si asa, refacerea digului trebuia macar scoasa la licitatie. Nu s-a intamplat acest lucru.

ANIF si-a mentinut hotararea si a oferit trei miliarde lei, prin incredintare directa, firmei “Argos”. A fost numai inceputul unui contract care, la final, a valorat 27 de miliarde de lei. Apele au venit crescute iar in toamna, oferind prilejul unor noi afaceri.

Alte miliarde pentru carpeli

In decembrie 2005, constatand ca reparatia de la Bentu a fost luata de ape, sefii ANIF au speculat momentul. Au mai oferit societatii “Argos” alte cinci miliarde de lei. Pentru a da o aparenta legalitate acestui nou transfer de fonduri, ANIF a oferit urmatorul argument: nu este o noua lucrare, ci o suplimentare de fonduri.

Cu noile miliarde in buzunar, “Argos” s-a apucat iarasi de treaba. Sa mai carpeasca digul pe ici, pe colo. Cu noile lucrari se spera ca nu vor fi probleme. Ei bine, nu a fost asa. Inventivitatea romaneasca a functionat din nou. Prin implicarea directorului ANIF, Ioan Nastea, firma “Argos” a fost finantata pentru a treia oara.

Din prea multa grija pentru digurile patriei, Nastea a promovat in martie 2006, cu sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, Hotararea de Guvern 360/2006, prin care s-a suplimentat bugetul ANIF cu suma de 100 miliarde lei. Evident, pentru reparatiile digurilor.

Conform Legii 138/2004, SNIF ar fi trebuit sa primeasca de la ANIF comanda de a repara toti cei 750 de metri liniari de dig afectati la Bentu, inclusiv partea la care lucrase “Argos”. Din cei 750 de metri de dig ce trebuiau reparati, SNIF a primit 500.

Restul de 250 au fost lasati tot in grija “Argos”, pe motiv ca societatea deja avea amplasata acolo o macara plutitoare, semn ca nu este vorba decat de continuarea lucrarilor. Scandalos este modul cum au fost platite cele doua lucrari. SNIF, pentru 500 de metri de dig, a primit de la ANIF 21 miliarde lei. Iar “Argos”, pentru numai 250 de metri, a luat 19,4 miliarde.

Asadar, per total, “Argos” SA a fost finantata cu suma de 27,4 miliarde lei, adica peste un milion de dolari. Tarasenia nu se opreste aici. Dupa ce a intervenit de trei ori si a consumat milionul de dolari, reparatia firmei “Argos” a fost luata de ape.

Asta cu toate ca, potrivit raportarilor, societatea ar fi descarcat nu mai putin de noua (!!!) barje cu piatra de munte pentru a intari o portiune de 100 de metri de dig. Ba, mai mult, pe langa miile de tone de piatra s-ar fi adus si cateva sute de stabilopozi pe care Dunarea, oricat de mare ar fi, nu ii poate clinti nicicum. Si totusi minunea s-a produs.

Digul s-a sfaramat, a venit apa si l-a luat

In prezent, din lucrarile executate in 2005 si 2006 de “Argos” SA nu a mai ramas nimic. Nici macar stabilopozii, a cate cinci tone fiecare, nu se mai zaresc. Daca nivelul Dunarii ar creste din nou, Balta Ialomitei ar fi sub ape. Iar consecintele nu ar fi dintre cele mai fericite.

In afara de cele 30.000 de hectare de teren agricol, s-ar mai inunda Autostrada A2, statiile ce pompeaza petrolul din terminalele Constanta catre rafinariile de la Ploiesti, iar terasamentul caii ferate Bucuresti-Constanta ar fi luat de ape.

In mod ciudat, desi “Argos” SA ar trebui sa intervina in baza garantiei de 12 luni ce se ofera la toate lucrarile si sa remedieze dezastrul, acest lucru nu s-a intamplat. Mai rau ca in balada Mesterului Manole, acum a fost chemata o alta firma sa repare digul de la Bentu.

Pentru alte patru miliarde lei, oferite tot prin incredintare directa, societatea “Eldaga” SA Slobozia incearca sa astupe gaurile care au inghitit deja 27,4 miliarde lei.
Integral in Romania Libera


















427 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    puterea pdl (Duminică, 4 iulie 2010, 11:22)

    georgescu TimisoarA [anonim]

    puterea deplina,putere indeplinita.Institutiile statului ar trebui sa se autosezize cu privire la deturnarea fondurilor de la diguiri in alte scopuri.Toata massmedia ar trebui sa faca presiuni pana cand cei responsabili nu vor raspunde penal.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri