Aflate in plina expansiune, marile lanturi comerciale cauta peste 10.000 de angajati. Piata fortei de munca nu pare capabila sa satisfaca aceasta cerere.

Criza de forta de munca de pe piata romaneasca este o realitate si probabil ca se va accentua ca urmare a liberalizarii accesului muncitorilor romani catre tarile din Uniunea Europeana.

Acest lucru este relevat si de un raport al Bancii Mondiale privind economia romaneasca, care vorbeste despre adancirea dezechilibrului intre cererea si oferta de munca, accentuand presiunile de crestere a salariilor.

Angajatorii se plang deseori de lipsa fortei de munca si spun ca nu au de unde sa recruteze personal, mai ales ca, in Romania, rata somajului este scazuta, de 5,2%, potrivit siteului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Acelasi raport al Bancii Mondiale precizeaza ca in Romania, somajul este la cel mai scazut nivel dintre toate cele zece noi state membre din Europa Centrala si de Est.

Extinderea marilor retele de magazine in toata tara va contribui si ea la o intensificare a crizei de forta de munca de pe piata. Opinia este impartasita si de oficialii companiei Selgros. “Deoarece reteua de magazine Selgros se afla in expansiune, suntem in permanenta cautare de personal.

In acest an planificam deschiderea a trei magazine Selgros in Suceava, Iasi si Galati”, subliniaza Pia Krauss, Marketing Manager Selgros Romania. Si este doar un exemplu in acest sens.

Astfel, potrivit oficialilor Carrefour, in cazul deschiderii de noi magazine, nevoia este de aproximativ 500-600 de persoane. Tinand cont de planurile de expansiune comunicate de marile retele si de numarul de angajati necesar pentru fiecare magazin, dintr-un calcul simplu a rezultat faptul ca retailul romanesc are un necesar de peste 10.000 de oameni.

Ca o solutie de rezolvare a crizei de personal, specialistii in domeniul resurselor umane recomanda patronilor de magazine sa isi caute lucratori la sate si in orasele mici, unde rata somajului este mai ridicata.

“Importul” de personal pentru rezolvarea deficitului de forta de munca nu este, deocamdata, o solutie viabila decat pentru pozitiile de top management. Companiile mari de pe piata se orienteaza catre forta de munca autohtona, lasand pentru cazuri extreme alternativa fortei de munca externe. Cauzele sunt diferite.

“Desi exista pozitii pentru care candidatii se gasesc cu greu, in ultimii trei ani inca nu am avut posturi pentru care sa nu gasim personal pe piata interna de forta de munca”, a declarat Monica Moldovan, director de resurse umane din cadrul Parmalat.

Motivele pentru care compania a decis sa recurga numai la recrutarea de forta de munca interna tin de formalitatile ce trebuie indeplinite pentru a angaja un strain: permis de munca daca nu vine -dintr-o tara membra UE, permis de sedere etc.

“Desigur, daca nu putem gasi competentele necesare la un candidat din Romania, vom apela si la candidati din strainatate, in ideea ca plus valoarea adusa de acea persoana depaseste eforturile depuse pentru recrutare, selectie, angajare, si ne referim aici la posturile de specialisti sau top management.

In cazul pozitiilor de la baza structurii organizatorice, momentan nu cred ca vom apela la personal din afara tarii, din cauza acestor formalitati de angajare, pentru ca acesti candidati vin, in general, din state care nu sunt membre UE”, a completat Monica Moldovan.

Parmalat a recrutat personal strain doar pentru doua pozitii de Top Management, in special datorita specializarii si experientei celor doua persoane.

“In anul 2006, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca a eliberat un numar de 8.134 de permise de munca pentru cetatenii straini care au dorit sa desfasoare o activitate lucrativa pe teritoriul tarii noastre, din care 5.487 permise de munca noi si 2.647 prelungite”, a declarat Aurel Teodorescu, director OMFM.

Cele mai multe premise de munca pentru straini au fost eliberate cetatenilor turci, in numar de 1.800, si cetatenilor chinezi in numar de 800.

Pentru anul 2007, Guvernul a aprobat un numar de 12.000 de astfel de permise, considerandu-se ca ar putea exista o evolutie pe piata muncii. Trebuie specificat faptul ca numarul de permise de munca se stabileste anual in functie de politica privind migratia fortei de munca si tinand seama de situatia pietei muncii din Romania.

Majoritatea muncitorilor straini vin din tari precum Turcia, Republica Moldova sau din Orientul Mijlociu. O data ce au obtinut permisul de munca, stranii se angajeaza in activitati de comert, in invatamant, productie si servicii.

Pe de alta parte, si asociatiile patronale trebuie sa comunice Ministerului Muncii deficitul de lucratori fata de oferta lor de locuri de munca si, pe baza acestor cereri, sa se stabileasca numarul de permise. Ministrul preciza la sfarsitul anului 2006 ca astfel de solicitari nu exista deocamdata, dar ca probabil vor veni din sectorul constructiilor si textilelor.

Si cu toate ca sunt companii multinationale in Romania care se confrunta cu un deficit de forta de munca, inca nu au ales alternativa “importurilor” de personal.

“Nu avem experienta in aceasta directie, dar cred ca, odata cu nevoia din ce in ce mai sporita de a suplini lipsa locala de forta de munca, aceasta idee devine foarte atragatoare”, apreciaza Ana Dumitru, director de resurse umane in cadrul companiei Carrefour.

Deficitul de forta de munca este acoperit de companiile multinationale prin recrutarea de personal din organizatiile mama.

“Pentru posturi din domeniul vanzari am recrutat personal din cadrul organizatiei Kaufland din Germania, dornic sa lucreze in Romania”, au precizat oficialii Kaufland si au adaugat ca prefera sa angajeze forta de munca din Romania si doar in cazul extrem, in care nu este gasita persoana potrivita, sa apeleze la piata externa a fortei de munca.

“Avand in vedere ca suntem un retailer care activeaza pe piata romaneasca, personalul nostru deserveste in foarte mare masura clientii autohtoni, vorbitori de limba romana. Acest lucru presupune cunoasterea obligatorie a limbii romane.

Or piata externa chiar daca ar fi mai experimentata in anumite domenii ofera doar personal necunoscator al limbii romane”, a afirmat Ramona Toma, Recruitment, Training and Development Manager la real hipermarket.

Ciprian Savin, administratorul supermarketului CipSavin, spune ca firma sa functioneaza cu un deficit mediu de angajati de 10%, mai mic iarna si vara si mai mare primavara si toamna. “Fluctuatia de personal este, cu foarte mici exceptii, la personalul cu studii medii cu varsta cuprinsa intre 20-35 de ani”, a afirmat Ciprian Savin.

Comerciantul ar dori sa angajeze forta de munca din afara tarii, insa pe moment nu a gasit oferte, probabil si din cauza salariilor oferite in domeniul retailului. “Daca industria va oferi locuri de munca ceva mai bine platite, probabil ca solutia unui al doilea job va fi in comert si atunci vom avea de ales”, a adaugat Ciprian Savin.