Un coreean de 23 de ani a transformat campusul Universitatii americane Virginia Tech intr-un abator, ucigand 33 de oameni si ranind grav alte 29 de persoane.
Prin amploarea sa, dar mai ales prin efectele sale, printre care se numara atmosfera de teroare din universitatile din SUA si mediatizarea la nivel planetar, masacrul din Virginia poate fi comparat cu un atac terorist marca Al Qaida efectuat in Irak sau aiurea.
In ambele cazuri oamenii sunt ucisi pur si simplu la intamplare, singura vina a victimelor fiind ca s-au aflat intr-un loc nepotrivit, la un moment nepotrivit. Comunitatea internationala a reactionat exact ca in cazul unui atac terorist.
Au trimis condoleante regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, presedintele francez Chirac, lideri canadieni, australieni etc. Chiar si Iranul, care nu mai are relatii diplomatice cu SUA din 1980, a prezentat condoleante familiilor victimelor. In acest fel, presedintele George W.
Bush descopera brusc ca "razboiul contra terorii", pe care il poarta soldatii americani prin Irak sau Afganistan, s-a mutat in curtea sa din spate.
Oricum, ca de atatea ori in trecut, cand au avut loc incidente similare, masacrul va declansa o disputa interminabila privind regimul armelor de foc din SUA. Constitutia americana prevede expres dreptul fiecarui cetatean de a pastra si a purta la el arme.
Pe la 1800 si ceva ideea era ca o masa larga de cetateni, inarmati cu pistoale, va putea impune legea oriunde, inclusiv in Vestul Salbatic bantuit de piei rosii sau raufacatori. Pieile rosii au fost infrante de mult, dar batalia continua. De exemplu, in 2005 au fost ucisi cu arme de foc la ei acasa 14.850 de americani.
Un calcul elementar arata ca numarul victimelor acestui genocid domestic, care continua an de an, depaseste cu mult totalul pierderilor suferite de SUA in toate razboaiele purtate peste hotare.
Cultul armelor de foc se observa si in lunga lista de eroi populari americani care cuprinde multe personaje certate cu legea, care au gun-ul la sold, cum ar fi Billy the Kid, John Dillinger, Bonny and Clyde sau Al Capone.
Arma cu care a fost impuscat presedintele Kennedy a fost comandata prin posta, dar milioane de americani se simt mai bine stiind ca pot sa-si cumpere oricand un pistol. Reversul medaliei e ca orice psihopat poate sa faca acelasi lucru.
OK! Sa fie la ei acolo, ce are de a face asta cu Romania?, ar intreba unii. Are, pentru ca, precum America, care exporta peste tot in lume modelul ei cultural, Romania isi are si ea ticnitii ei. Am avut si noi un elev bucurestean parasit de iubita care, la nervi, a batut paznicii Scolii 189. Am avut si un elev din Ploiesti, injunghiat de un coleg in curtea scolii, sub ochii politistilor.
Am avut batai prin alte scoli, demne de Local Kombat, in care s-au implicat chiar si parinti, si am avut soferi care au tras cu pistolul cu gaze in cei care au indraznit sa-i depaseasca.
Practic, singura diferenta intre ticnitii Americii si ai Romaniei e dotarea tehnico-materiala. Ai nostri, care stau mai slab la acest capitol, au folosit ce-au avut. Pistoale cu gaz, sabii ninja, cutite, bate sau chiar cataroaie culese de pe strada. Dar, stati linistiti, autoritatile lucreaza pentru rezolvarea problemei.
Astfel, la Galati, Daniel Dediu, beizadeaua unui afacerist local, a fost prins de politisti pe cand incerca sa vanda un pistol militar adevarat, cu amortizor, de calibrul 9 mm. Arma era exact de calibrul pistolului cu care, peste Ocean, coreeanul a bagat in mormant 33 de oameni.
Dediu mai avea o carte de identitate falsa, bate, sabii, o grenada fumigena, o vesta antiglont si niste banale spray-uri cu gaze. Pana la urma, procurorii l-au facut scapat pe acest arsenal ambulant. N-a contat ca, intr-o zi, cosmarul din Virginia Tech s-ar putea muta la Galati. A contat doar ca domn' Dediu, negustorul de arme, e "baiatul lui tata".
