Romania nu e Rusia. Ori asa parea, pina la sedinta parlamentarilor romani care i-au cedat national-comunistului Nicolae Vacaroiu friiele statului roman....

Romania nu e Rusia. Ori asa parea, pina la sedinta parlamentarilor romani care i-au cedat national-comunistului Nicolae Vacaroiu friiele statului roman. Intr-o sedinta de infierare, amintind de cele de partid cu voturile de blam distribuite de geniul defunct al Carpatilor, presedintele romanilor a fost facut cu ou si cu otet. In 1989, Ceausescu a fost rasturnat.

Revolutia care l-a indepartat de la putere a fost ulterior confiscata de neocomunisti.

In noua „Adunare nationala" alcatuita din monstruoasa coalitie PSD, PNL, PRM, UDMR si PC, adevarul a fost inca odata rasturnat pe dos, sefului statului roman imputindu-i -se exact ceea ce politica lui Traian Basescu incercase, nu fara succes, sa combata mai aprig.

Comunismul, securismul, coruptia oligarhiei mafiote, instapinite peste parlament, peste mediile de afaceri, justitie si presa par sa fi cistigat o noua runda in batalia penru viitorul Romaniei.

Aceasta victorie a la Pirus - intrucit isca o instabilitate care-i va afecta si pe cei ce-au repurtat trista izbinda - s-a produs aparent legal si democratic. Legal, pentru ca legea nu interzice suspendarea presedintelui. Democratic, pentru ca a hotarit-o parlamentul, teoretic institutia cheie a democratiei.

Dar reprezinta majoritatea parlamentara de la Bucuresti realmente vointa "demosului", vrerea natiunii?

Fapt e ca tocmai succesului basescian in lupta pentru democratie si legalitate i se datoreaza suspendarea presedintelui. Liderul romanilor plateste pentru vorbe si fapte. Pentru ca, dupa regele Mihai, e primul lider roman, care, aflat la putere, a indraznit sa spuna lucrurilor pe nume.

Si pentru ca e autorul unor fapte de anvergura istorica, menite sa desparta Romania pentru totdeauna de trecutul ei totalitar.

Deschiderea arhivelor securitatii, condamnarea comunismului si sustinerea reformei printr-un ministru, demis intre timp, hotarit sa confere justitiei romanesti independenta, statutul, orientarea si capacitatea puterii judiciare a statelor de drept veritabile au pus in pericol mare mafia care a confiscat revolutia din 1989.

Basescu a supus-o unei tardive terapii de soc incercind sa recupereze si sa desavirseasca revolutia deturnata de regimul Iliescu. Hotii s-au reorganizat si-au ripostat.

In forul care, in ultima vreme n-a mai adoptat decit legi care favorizeaza, in loc sa combata coruptia, minciuna si-a trait o noua ora astrala. Fara nici o jena, parlamentul si-a anulat destinatia de institutie democratica, practicind nu dezbaterea la obiect, ci lovitura sub centura si atacul generalizat la persoana si popor.

Iar aceasta, in raspar fata de sentinta Curtii Constitutionale, care a invalidat clar tentativele oligarhiei aflate la putere la Bucuresti prin intermediul majoritatii parlamentare, de a-l descrie pe Basescu drept un violator al legii fundamentale.

Dispretul brutal fata de institutiile statului, inclusiv fata de Curtea Suprema documenteaza profunzimea crizei in care vrajmasii presedintelui si ai reformei au propulsat tara si democratia.

Violenta si isteria reflectate de acest dispret si de ostilitatea viscerala fata de un presedinte ales de popor, iar nu de parlamentul care s-a inscaunat in locul sau prin puci, nu sunt egalate decit de desconsiderarea romanilor de catre cei ce ar fi trebuit sa-i reprezinte. Prin urmare demersul parlamentar nu e nici democratic, nici legitim, chiar daca nu e ilegal.

E limpede ca, PSD-ul iliescist si bratul sau prelungit, penelist, care constituie virful de lance al fortelor antibasesciene, reprezentindu-si clientala, mai degraba decit pe alegatori, au preluat si oficial puterea. Cum anume o vor folosi e previzibil din palmaresul lor.

Romania a fost relansata pe drumul transformarii tarii intr-o democratura bananiera. In mod vadit s-a declansat prin suspendarea lui Basescu o veritabila contrarevolutie menita sa dea tarii aspectul unei democratii in timp ce, simultan, continua sa i se retraga rind pe rind Romaniei toate mijloacele edificarii efective a statului de drept liberal.

Orizontul democratiei romanesti s-a intunecat rau. Cit de durabil, nu se stie. Dar gravitatea acestui atentat la adresa viitorului democratiei romanesti nu poate fi subestimata.

Nimic nu garanteaza ca transformarea parlamentului romanesc intr-un for comparabil cu Duma de la Moscova, obedienta autocratiei kaghebiste puse pe picioare de Vladimir Putin, nu va continua la Bucuresti prin adoptarea unor noi demersuri antidemocratice. Planurile pesediste de impiedicare a lui Basescu sa mai candideze sustin previziuni oricit de sumbre.

Traducerea abuziva in justitie a presedintelui, diversiunile, modificarile legislative sau constitutionale menite sa-l scoata definitiv din joc pe Basescu risca sa se tina lant.

Dusmanii sai, care-l condamna pentru atitudini dictatoriale se tem prea putin de occident, dar, in mod vadit, de verdictul poporului. In fapt, romanii stiu ori simt ca in cauza n-au fost si nu sunt "palatele" ori persoanele, asa cum sugereaza, manipulator, iliescismul restaurat.

In joc nu e nici soarta politica a presedintelui, nici a premierului pesedizat sau a adeptilor crapulosi sau mancurtizati, nu foarte multi, ai lui Vadim si Felix-Voiculescu. Ci reforma si contrareforma.

Miza e chiar libertatea romanilor. Pocheristii mafiei postcomuniste au aruncat in acest pot de-a valma si libertatea oamenilor si institutiile statului si democratia, fiind gata sa scoata la mezat viitorul tarii, pentru a-si salvgarda afacerile. Chiar daca vor veni, clauzele de salvgardare n-au cum sa-i opreasca. Mai devreme sau mai tirziu natiunea, insa, le va plati sec. Cu virf si indesat.