Justitia romana este centrata mai degraba pe sanctionarea decat pe prevenirea faptelor ilegale si control. Cu toate acestea, un numar mic din cazurile de inalta coruptie ajung sa fie solutionate cu o sentinta grava, spune cel mai recent raport al Transparency International.

Documentul intitulat “Raportul National asupra Coruptiei 2007” , reprezinta o analiza a calitatii actului de justitie din tara noastra si puncteaza cele mai importante aspecte in privinta progresului justitiei romanesti.

“Coruptia mica si influentele politicului asupra justitiei erodeaza coeziunea sociala: existenta a doua sisteme: unul pentru cei bogati si altul pentru saraci, fractureaza comunitatea”, se arata in raportul Transparency.

“Coruptia culturala”, asa cum o numeste Victor Alistar, directorul Transparency International Romania reprezinta baza unui comportament nesanatos din punct de vedere legal, capitol la care romanii au probleme. “Oameni au nevoie de noi si noi campanii de educare in privinta mitei, campanii care sa se axeze strict pe genul de mentalitate pe care o au romanii, spune Alistar.

Coruptia in justitie se incadreaza in doua categorii: ingerinta politicului in procedurile judiciare si mita.

Aspecte pozitive, notate in raport

Raportul prezentat joi, 24 martie, puncteaza principalele evolutii legislative, institutionale si ale politicilor publice. Acestea arata ca, in ultimul an, lucrurile au inceput sa prinda un anumit contur. Cu toate acestea, cazurile in care o lege primeste doua modificari sunt inca prezente.

Este vorba despre legea accesului la informatii de interes public, care a primit doua modificari intr-o sungura zi.

O parte dintre evolutiile legislative sunt aduse de modificarile Codului Penal, odata cu introducerea raspunderii penale a persoanelor juridice, a extinderii sferei de aplicabilitate a infractiunilor de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi si a incriminarii penale in cazul conflictului de interese.

O alta norma legislativa salutata de Transparency este prevederea care da procurorilor dreptul de a intercepta corespondenta si de a efectua inregistrari telefonice timp de 48 de ore.

De asemenea, in ultimul an s-a largit obligativitatea partidelor politice de a-si declara veniturile si cheltuielile, iar algoritmul de acordare a subventiei de la bugetul de stat pentru partidele politice s-a modificat si el.

75% din buget se acorda in functie de numarul de voturi din alegerile parlamentare, iar 25% in functie de voturile din alegerile locale.

Adoptarea legii ANI

Desi este un eveniment care nu s-a petrecut in perioada studiata, aprilie 2006 - martie 2007, Transparency International Romania a notat la capitolul "realizari pozitive" adoptarea recenta a Legii Agentiei Nationale de Integritate.

"Asteptam implementarea. Putem spune, ca si in anii anteriori, ca, trecand peste aberatiile legislative pe care le comite Parlamentul Romaniei, in sistemul legislativ exista destule prevederi care ar putea imbunatati realmente situatia, insa ele nu sunt aplicate", a conchis Alistar.

Condamnarile au lipsit si in ultimul an

Cele mai sesibile zone ale justitiei raman coruptia din administratia publica si cea din justitie. Astfel, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) este criticata pentru ca nu a reusit sa obtina condamnari relevante in cazurile de inalta coruptie.

"Exista aici doua variante: fie dosarele nu sunt instrumentate corect, fie instantele aplica deliberat pedepse extrem de usoare pentru inalta coruptie, in comparatie, spre exemplu, cu cele pentru infractiuni de fals sau cu cele pentru infractiunile contra patrimoniului. Fie perceptia cetateanului sau a celui care reclama este diferita.

Cert este ca practica judiciara pe dosarele DNA este, mai degraba, o modalitate de lustrare prin trecerea condamnarii cu suspendare in cazierul judiciar", a afirmat Victor Alistar. Un alt aspect negativ pe care raportul in puncteaza este faptul ca legislatia ofera, inca, mana libera actul de coruptie.

Un exepmlu dat este acela ca prevederile privind incompatibilitatea pentru functii este uneori mai aspra pentru cei cu putere de decizie mica si mai relaxata pentru cei care iau deciziile finale.