Tariceanu acuza presa de ignoranta, iar Basescu se foloseste de ea pentru a ataca majorarea pensiilor propusa de Guvern, desi, altfel, ii considera "penibili" pe ziaristi.

"Sa spui ca incercarea de a asigura pensionarilor un mod de viata decent este o masura de stanga este cea mai mare stupizenie", declara, vexat, saptamana trecuta, premierul liberal Calin Popescu-Tariceanu.

Iar cei care se opun, cu argumente economice, majorarii pensiilor, incepand cu presedintele si terminand cu presa si analistii, "nu cunosc realitatea si nici ceea ce inseamna bugetul, finantele si politica de pensii", a mai spus prim-ministrul.

Ca ziaristii sunt ignoranti si rau-voitori stiam deja. Chiar de la presedintele Traian Basescu. Tot saptamana trecuta, acesta ii acuza pe jurnalisti ca "nu pot sa creeze nimic" si ca "daca nu ar fi politicieni, ar muri de foame".

"Barfele" presei - argumente anti-Tariceanu

Capabila doar de barfa si spectacol ieftin, presa i-a furnizat totusi presedintelui argumentele pentru a combate proiectul guvernamental de majorare a pensiilor. Camera Deputatilor a aprobat proiectul de majorare a pensiilor pe 28 iunie, iar prima interventie publica a presedintelui impotriva masurii s-a produs abia pe 4 iulie.

Dupa ce lipsa de fundamentare bugetara si consecintele dezastruoase pentru economie ale majorarii pensiilor fusesera deja dezbatute pe larg si explicate de presa si analisti.

"Numai in 2008, aplicarea acestei legi ar insemna o crestere de 2,5 miliarde euro la bugetul de pensii, care nu poate fi justificata prin cresterea economica de 6% din acest an", spunea Basescu, brusc convertit la rigoarea analizei fundamentale.

Si subliniind ceea ce presa aratase deja: majorarea pensiilor, a bugetului educatiei la 6% din PIB pe 2008, virarea contributiei de un miliard de euro la bugetul UE si scaderea cu 6% a CAS de anul viitor nu pot fi sustinute, toate, prin efortul bugetar actual.

La toate astea se adauga deficitul creat de introducerea pensiilor obligatorii administrate privat, estimat la 150 milioane euro in 2007 si 400 milioane euro in 2008.

"Liberalism" prin majorarea cheltuielilor bugetare

Mai important decat disputa dintre palate este ca proiectul guvernamental, despre care premierul afirma ca este perfect liberal, se bazeaza pe un tip de masura de esenta socialista: majorarea cheltuielilor bugetare.

Astfel, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, declara, pe 5 iulie, ca in 2008 cheltuielile bugetare vor fi suplimentate cu 6 miliarde euro, suma din care urmeaza sa fie finantata si majorarea pensiilor. Curat liberalism! Ramane intrebarea: pe ce se bazeaza aceasta crestere a cheltuielilor bugetare?

Ministrul are, ca de obicei, raspuns la toate: sursa majorarii va fi PIB-ul insusi, care va creste, potrivit estimarii lui Vosganian, cu 10 miliarde euro.

Iar efortul financiar necesar majorarii pensiilor, apreciat de ministru la doua miliarde euro, va proveni din cresterea nominala a PIB cu 10% (1,2 miliarde euro), a numarului de salariati cu 2% (180 milioane euro), largirea bazei de impunere pentru contributiile de pensii (300 milioane euro) si transferuri de la bugetul de stat (500 milioane euro).

Iar singurele sume transferate de la bugetul de stat la cel de pensii vor proveni din TVA si accize, spune Vosganian.

Incasarile scad, va scadea si CAS

Pana una-alta insa, in prima jumatate a lui 2007, incasarile la bugetul public au fost cu 1,3% mai mici fata de estimarile oficiale, potrivit Ministerului Economiei si Finante-lor, bugetul primind cu 230 milioane euro mai putin decat planificarea initiala.

Iar cele mai dezamagitoare incasari s-au inregistrat tocmai la impozitele indirecte, exact cele indicate de Vosganian ca sursa de transfer pentru majorarea pensiilor. Astfel, incasarile din TVA au fost cu 8,7% mai mici decat estimarile, accizele - cu 14,5%, iar taxele vamale - cu 41,8%.

Mai mult, contributiile de asigurari sociale (CAS), principala sursa de finantare a pensiilor publice, vor fi diminuate cu 6% pe parcursul anului viitor. "Reducerea CAS va fi de 6% pe toata durata anului 2008, la care se adauga si o cota de 2%, raportata la volumul contributiilor care se transfera la pilonul II de pensii", a spus Vosganian.

Fara sa precizeze daca scaderea CAS va fi aplicata la angajati sau la angajatori. In aceste conditii, majorarea pensiilor pare sa nu poata fi realizata decat prin impozitarea suplimentara a muncii. Autoritatile se jura insa ca fiscalitatea nu va fi modificata. Atunci, de unde resurse?

Temerile Standard & Poor's se confirma

Majorarea pensiilor planificata de Guvern nu face decat sa confirme ingrijorarea agentiei de rating Standard & Poor's (S&P) cu privire la accentuarea riscurilor de inversare rapida a stabilitatii economiei romanesti, riscuri care au determinat reducerea perspectivei calificativului in luna aprilie, de la pozitiva la stabila.

Analistul S&P Remy Salters a declarat, citat de Reuters, ca presiunile determinate de cerere se vor amplifica prin majorarea pensiilor publice. Iar masura va avea ca rezultat un avans important al deficitului de cont curent, unul dintre cele mai mari din Europa, accentuand riscul de supraincalzire a economiei.