Imigranti in desert
Foto:AP

Romanii care doresc sa ajunga in Statele Unite si nu dispun de actele necesare recurg tot mai des la o varianta rezervata pana acum doar imigrantilor ilegali din tarile Americii spaniole: traversarea frontierei dintre Mexic si SUA, ghidati de calauzele mexicane.

Fenomenul, care reprezinta principalul mod de a ajunge in SUA pentru imigrantii din Mexic, America Centrala si America de Sud, pare sa devina popular si printre romanii care nu detin o viza americana si tin cu tot dinadinsul sa ajunga in Tara Fagaduintei.

Mai multi imigranti ilegali din Romania au confirmat pentru HotNews.ro ca au apelat la aceasta varianta dupa ce mai multe incercari de a ajunge legal in SUA in ultimii ani au esuat. In plus, faptul ca cetatenii romani nu mai au nevoie de viza pentru a intra in Mexic incepand din luna martie 2007 a usurat decizia celor care s-au hotarat sa ajunga in Lumea Noua trecand frontiera mexicano-americana.

Pretextul de a ajunge in Mexic: excursia in Acapulco

Dan are 23 de ani si este dintr-un oras din Ardeal. In urma cu aproape trei ani, si-a depus pentru prima oara dosarul la Ambasada americana de la Bucuresti, insa nu a primit viza. “Dupa aceea am fost respins de inca doua ori”, spune romanul, care a ajuns la inceputul acestui an in Spania.

Acolo a cunoscut un emigrant ecuadorian care i-a povestit de “coiotii” mexicani si de posibilitatea de a ajunge in America fara viza.

“Dupa nici o saptamana, ma hotarasem. Mi-am cumparat biletul de avion si am plecat in Mexic, sub pretextul ca vreau sa-mi petrec vacanta la Acapulco”, afirma Dan, adaugand: “In cateva zile am ajuns in apropiere de granita si, cu numerele de telefon de la prietenul meu ecuadorian, l-am gasit pe mexicanul care avea sa ma duca, pe mine si pe alti sapte oameni, in SUA”. Peste nici 10 zile, Dan ajunsese in Tucson, in statul Arizona.

Drumul peste granita mexicano-americana, un calvar

L-am intrebat pe T., din Bucuresti, de costurile traversarii granitei mexicano-americane. “Pe mine m-a costat in jur de 7.000 de dolari, incluzand aici si biletul de avion intre Europa si Mexico City, plus cei 4.000 de dolari pe care mi i-a cerut calauza”, spune T. Banii insa nu reprezinta aproape nimic fata de calvarul drumului peste desert in Phoenix, adauga el.

Foto:AP

Potrivit afirmatiilor romanului, calatoria a inceput la Caborca, in statul mexican Sonora, unde a stat in casa unei calauze impreuna cu alti 20 de imigranti, carora li se spunea pollos (puii). “Am locuit la coiot doua zile, caci cineva il anuntase ca agentii mexicani si americani patrulau intens granita de cateva zile.

Pana la urma am plecat, intr-o noapte, intr-o dubita care ne-a scos afara din oras”, marturiseste T.

Dupa cativa kilometri parcursi pe autostrada, masina s-a oprit. “Ni s-a spus sa coboram si sa o luam prin desert (n.red. desertul Sonora)... Era prima oara cand vedeam desertul si mi se parea infricosator. Noaptea era foarte frig, iar ziua innebuneai de caldura”, isi aminteste T.

Calatoria lor a durat opt zile. Mancarea li s-a terminat dupa cea de-a cincea zi, iar apa dupa sapte. Au fost opriti de agentii mexicani si fiecare a fost nevoit sa le dea cate 30 de dolari. “Credeam ca nu mai ajungem niciodata, ca ne invartim in cerc si ca o sa murim”, declara barbatul, adaugand ca patru dintre cei cu care plecase s-au intors din drum.

Din cauza caldurii, ziua abia se deplasau. In plus, grupul era nevoit sa se opreasca des, din cauza ca li se parea ca vad masinile 4X4 ale agentilor de frontiera americani. Noaptea, dardaiau de frig, caci nu putusera sa ia cu ei decat o patura subtire.

“Mexicanii cu care eram isi foloseau poncho-ul sa se inveleasca si pareau sa nu aiba nimic, insa mie imi era frig tot timpul”, afirma T.

Dupa opt zile si dupa ce au lasat in urma gardurile de sarma ghimpata de la frontiera, grupul de imigranti condusi de coiotul mexican a ajuns in apropiere de Sasabe, in statul american Arizona. O masina care ii astepta acolo i-a dus pana la Phoenix, la patru ore distanta. De-acolo, fiecare a plecat pe drumul lui.

Pe T. l-a luat un prieten cu masina si l-a dus la Los Angeles. Dupa trei zile in care s-a odihnit, a zburat spre New York, unde s-a angajat, cu acte false, intr-o companie de constructii. De la inceputul calatoriei, de la Caborca si pana pe Coasta de Est a Statelor Unite, facuse aproape doua saptamani.

Principalele rute sunt in zona Arizona si New Mexico

Potrivit informatiilor oferite de autoritatile americane, coiotii sau polleros calauzesc zilnic sute de imigranti ilegali catre Statele Unite. Grupurile de traficanti de persoane sunt foarte bine organizate, existand soferi, calauze pentru desert, case unde se ascund, functionari in orasele de granite care-i ajuta oferindu-le informatii despre granite, miscarile politiei etc.

Cele mai frecvente rute sunt prin desert, in zona Arizona si New Mexico, dar in ultima vreme a devenit populara si regiunea californiana. Oficialii americani afirma ca preturile calatoriei au crescut constant in ultimii ani, de la 200 de dolari la mijlocul anilor ’90 pana la 4.000-5.000 de dolari in prezent.

Drumul pana in Statele Unite, care poate dura de la cateva zile pana la doua-trei saptamani, este presarat de o multime de pericole, incepand de la caldura excesiva din desert (care poate ajunge si la 45 de grade Celsius), animalele de prada, canalele in care te poti ineca, grupurile de americani anti-imigrationisti care apeleaza deseori la forta sau agentii de paza din cele doua state.

In plus, constructia gardului de protectie de aproape 1200 de km dintre Mexic si Statele Unite si multimea de camere video, senzori de miscare si radare vor face traversarea barierei tot mai dificila. De altfel, potrivit datelor oferite de autoritatile din cele doua state, cateva sute de imigranti isi pierd viata in fiecare an incercand sa ajunga in SUA.

I-am prezentat aceste cifre lui R., un imigrant ilegal din Brasov care traieste de sase ani in New Jersey, si l-am intrebat daca se merita efortul de a traversa desertul si riscurile de a muri sau de a fi prins. Raspunsul lui e simplu: “Am trecut de trei ori granita, prima oara in 2001, inainte de atentate. Atunci era mai usor si era si mai ieftin.

Decat sa stau in Romania, prefer sa dau 3.000 de dolari, pe care ii fac apoi intr-o luna aici. Si n-am alta sansa sa ajung in America!”.