Comisia Europeana a prezentat marti, in cadrul forumului European Cities, rezultatele consultarii publice privind instituirea unei agende urbane a UE, rezultatul fiind ca majoritatea celor chestionati - autoritati locale, cetateni, ONG-uri, companii private - doresc implementarea unui astfel de document. Agenda ar urma sa fie un ghid pentru orase si sa ajute la prioritizarea investitiilor astfel incat sa existe un consens si o coordonare intre obiectivele UE si obiectivele autoritatilor locale. Intrucat trei sferturi din populatia UE locuieste in orase, dupa mai multi ani de discutii, s-a constatat ca UE nu isi poate atinge tintele fara implicarea oraselor. In plus, s-a constatat ca in fiecare tara UE exista orase care au initiative foarte buna, insa acestea sunt foarte putin cunoscute si impartasite cu alte comunitati locale pentru a fi urmate.
"Consider ca este cel mai important eveniment al anului in ceea ce priveste dezvoltarea administratiei locale, a oraselor. In urma acestei consultari internationale cu autoritati locale, ONG-uri, mediul de afaceri, am primit un mesaj puternic de sustinere a acestei agende urbane. Este nevoie de aceasta agenda deoarece trei sferturi dintre locuitorii din Europa traiesc in orase, orasele sunt cele care se confrunta cu foarte multe probleme, poluare, saracie, blocaje de trafic, dar pe de alta parte sunt zonele de crestere care au cel mai mare potential. Este foarte important ca noi ca si Comisie Europeana sa ajutam locuitorii acestor orase sa gaseasca solutii la aceste provocari. Aceasta este gandirea din spatele agendei urbane, cum pot orasele sa contribuie la prioritatile Uniunii Europene, cum pot politicile UE sa raspunda mai bine realitatii oraselor. Pe de alta parte, pentru prima data vor fi fonduri alocate direct oraselor, in noul exercitiu financiar 2014-2020. Romania a alocat 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea urbana durabila care reprezinta mai mult de doua ori procentul minim solicitat de Comisie", a declarat Corina Cretu, comisarul european pentru dezvoltare regionala si organizatoarea evenimentului, pentru HotNews.ro.
Corina Cretu spune ca in circa un an acest document ar putea deveni realitate. "Intr-o saptamana va fi Declaratia de la Riga, unde vom stabili cateva prioritati, prioritati care se vor lega cu cele ale Uniunii Europene: inovare si cercetare, schimbari climatice, integrare sociala, saracia urbana, migratie. Dupa care se va discuta cu cele 3 presidentii ale UE, iar ambitia presidentiei olandeze este ca la Amsterdam agenda urbana sa fie deja o realitate, adica intr-un an. Asta insa depinde foarte multe de cooperarea pe care o vom avea de la nivelul statelor membre pentru ca, din cate stiti, multe state membre nu sunt dispuse sa dea foarte multa libertate oraselor pentru a decide", a mai spus Corina Cretu.
Ce spun primarii despre Agenda Urbana
Primarul Atenei, Giorgos Kaminis, spune ca orasele ar trebui sa aiba acces direct la fondurile europene si la institutiile europene si sa li se dea mai multa putere pentru a se putea dezvolta mai bine.
"Din nefericire, cand se vorbeste despre Grecia se vorbeste despre criza economica. Din cauza crizei ne-am cofruntat cu somajul, migratia ilegala, saracia si probleme de coeziune sociala. De aceea, de cand am venit in 2011, a fost nevoie sa schimbam felul in care Primaria functiona. A fost nevoie sa lucram in cu societatea civila, sa mobilizam oamenii interesati de serviciile sociale, de segmentul de afaceri, sa lucram impreuna cu industria de turism. Nu trebuie sa mobilizezi doar cetatenii, ci si Guvernul. Iar daca nu poti mobiliza Guvernul, sa incerci sa mobilizezi alte orase. Daca poti crea asemenea sinergii, cu ajutorul UE, poti face multe lucruri. De exemplu, in problema migratiei ilegale lucram cu Parisul, unul dintre cele mai afectate orase de aceasta problema. In legatura cu Agenda Urbana, cunoastem importanta oraselor. Ce ar trebui sa facem, in primul rand, ar fi sa creem acces direct oraselor la institutiile europene. Ar trebui sa avem acces direct la fondurile europene si un loc unde sa se centralizeze problemele si sa se stabileasca prioritatile. As vrea sa subliniez ca orasele se confrunta cu cele mai mari probleme - criminalitate, saracie extrema, poluare - dar in acelasi timp sunt aspecte pozitive: au inovatii, cunoastere, crestere economica. Deci orasele trebuie sa aiba mai multa putere", a declarat primarul Greciei in cadrul forumului European Cities.
Si primarul Bucurestiului, Sorin Oprescu, spune ca este importanta o agenda urbana a oraselor europene.
"Este corect sa avem o agenda urbana pentru ca in primul si in primul rand este vorba de locuirea viitorului. Oamenii de stiinta au vorbit foarte clar ca peste 30 de ani, peste 50 de ani, orasele vor fi principalele locuri de locuire. Asta inseamna milioane de oameni care trebuie sa isi gaseasca civilizatia anilor in care traiesc. Revine din ce in ce mai mult ideea smart city-ului, insa pana acum am auzit 67 de definitii ale acestei sintagme. Bucurestiul trebuie sa isi asigure fonduri de dezvoltare si sa creasca investitiile publice fiindca cele private, fie ca vrem, fie ca nu, se produc. Ati vazut ca Bucurestiul s-a dezvoltat mai mult in Nord. Ce, a vrut cineva asta? Nu. Lumea s-a dus dupa lac si dupa padure. Daca reusim sa stabilim echilibrul si pentru S, E si V, atunci putem vorbi de regiunea metropolitana. Bucurestiul are nevoie de o zona metropolitana, ca se sufoca. Primul lucru pe care il facem in acest sens este proiectul cu fonduri europene care se desfasoara la Magurele, iar langa el canalul Bucuresti-Dunare. Primarii sunt ok sa facem o zona metropolitana, insa hotararea la nivel central este putin malformata. Nu stiu de unde au aparut idei de astea, sa pastram granitele judetelor, dar noi nu plecam cu pamantul. Mobilitatea are nevoie de o singura coordonare, iar in rest este dezvoltarea economica, locuri de munca", a declarat Oprescu pentru HotNews.ro.
Emil Boc, primarul Clujului, spune ca agenda urbana isi propune un nou start, o constructie de jos in sus care a lipsit pana acum la nivelul UE si, ca si primarul Greciei, cere acces direct al oraselor la fondurile UE si institutiile europene.
"Cineva spunea pe buna dreptate ca toata politica este locala si tot ce se intampla in viata unui cetatean se desfasoara in primul rand la nivel local, in orase. Din nefericire, orasele sunt ultimele care au acces la informatii si la depunerea de proiecte europene. Aceasta agenda pe care am vazut-o prezentata isi propune un nou start, o constructie de jos in sus, care a lipsit pana acum la nivelul UE. Fiindca prea mult totul a fost concentrat de sus in jos, de la nicvelul institutiilor europene la nivelul guvernelor nationale si tot mai putin in jos, catre orase, municipii si comune. Eu consider de bun augur aceasta pozitie noua, constructia de jos in sus si de a avea acces direct la depunere de proiecte, la fonduri europene, si foarte important, un singur punct de contact la informatiile care vizeaza diversele solutii financiare pentru orase. Astazi este o birocratie pe care doar foarte putini cunoscatori o pot parcurge, sa stie ce programe, pe ce domenii pot apela", a declarat Boc pentru HotNews.ro.
Edilul spune ca cea mai importanta preocupare a unei administratii trebuie sa fie crearea de noi locuri de munca si dezvoltarea economica.
"Dezvoltarea economica si confortul cetatenilor merg impreuna. Cea mai importanta preocupare a unei administratii trebuie sa fie mentinerea si crearea de noi locuri de munca. De aici incepe totul. Daca nu ai locuri de munca in oras, nu ai bani la bugetul local, iar fara bani nu poti sa faci nici green cities, nici smart cities, nici alte probleme sociale sa le rezolvi. In contextul in care suntem imediat dupa criza economica, preocuparea noastra ar trebui sa fie mentinerea si aducerea de noi locuri de munca in comunitatile noastre. De aceea, cred ca Planul Juncker de investitii de 315 miliarde euro reprezinta o gura de oxigen pentru regiuni si pentru orase de a putea dezvolta noi proiecte care sa aduca investitii si locuri de munca. Deci, prima data incepi de la investitii si locuri de munca, dupa care, daca ai bani poti sa faci restul. Dar nu poate exista smart city intr-un oras sarac si fara locuri de munca. Trebuie sa existe si o infrastructura buna, o coeziune sociala macar la nivel mediu. Noi inca suntem la inceputul abecedarului modernizarii. Pana nu rezolvam problemele de infrastructura, de coeziune sociala si locuri de munca, macar sa nu existe o rata foarte mare de somaj in randul tinerilor nu se poat face smart cities", a mai spus Boc.
In ceea ce priveste constituirea de zone metropolitane, un capitol la care Romania este codasa, Boc spune ca aceasta problema se rezolva cu regionalizarea. "Pana nu se rezolva problema asta nu vom avea o buna absortie a fondurilor europene si o eficienta dezvoltare a Romaniei. Nu poti sa ai 3.000 de primarii dintre care un sfert sau o treime nu au bani nici macar sa isi plateasca lumina si curentul. Cum poti sa speri ca acele zone se vor dezvolta?", a mai spus primarul Clujului.
Informatie de context
Orasele Europei sunt motoarele economiei europene, oferind locuri de munca si servicii, hub-uri care catalizeaza creativitatea si inovarea, potrivit Comisiei Europene. Aproape 70% din populatia UE traieste in prezent in zonele urbane. Cu toate acestea, ele se confrunta cu cele mai mari provocari: economice, sociale, de mediu si demografice, care sunt adesea interdependente.
Acesta este motivul pentru care un numar tot mai mare de voci - la nivel european, national si local - sustin ca este nevoie de o agenda urbana a UE, astfel incat orasele pot oferi expertiza lor in dezvoltarea si punerea in practica a politicilor UE.
Ca raspuns, Comisia Europeana a lansat in iulie 2014 o consultare publica privind o agenda urbana a UE. Scopul sau era de a extinde dezbaterea pentru toate partile interesate, sa adune ideile lor, precum si pentru a clarifica in continuare ce obiectivele ar trebui sa aiba aceasta agenda si cum va folosi.
