R: Intr-un articol publicat in Physics Review Letters si rezumat de revista Nature, un grup de cercetatori propune, pentru a rezolva probleme de cosmologie, un fel de "particula cameleon". Despre ce este vorba? Ce este cu aceasta "invazie" a biologiei in fizica?
 |
| Valeriu Tudose (University of Amsterdam) Foto: HotNews.ro |
 |
R: Cum ar trebui sa apara aceasta particula, si unde? Sa presupunem ca un astfel de obiect ar exista. Unde il cautam?
Valeriu Tudose: Conform unor modele teoretice, fotonii care se deplaseaza printr-un camp magnetic se pot transforma in particule cameleon si apoi din nou in fotoni. Este vorba despre un fel de oscilatii. Daca acestea ar exista, ar trebui sa aiba consecinte care pot fi observate.
Spre exemplu, luminozitatea unor obiecte cosmice este influentata intr-un mod specific, prezis teoretic. Observatii ale nucleelor galactice active par sa sugereze existenta particulelor cameleon, in timp ce observatii ale blazarilor si exploziilor de radiatii gama au fost pana acum neconcludente.
O alta semnatura a existentei particulelor cameleon este polarizarea pe care ele o induc radiatiei obiectelor cosmice. Diverse observatii, mai ales cele care au avut ca subiect stele din galaxia noastra, sustin ipoteza existentei particulelor cameleon, dar deocamdata o concluzie clara este prematura.
R: De ce avem nevoie de "particule cameleon"? Cum ar rezolva acestea problema "materiei lipsa" din Univers?
In ultimii ani observatii independente, din diverse ramuri ale cosmologiei, au aratat dincolo de orice indoiala ca Universul se afla in expansiune accelerata. In momentul de fata consensul in comunitatea stiintifica este ca distributia materiei in Univers este aproximativ urmatoarea: 4% materie obisnuita, 22% materie intunecata si 74% energie intunecata. Aproape tot ce stim despre Univers este legat de materia obisnuita. Natura energiei intunecate si a materiei intunecate nu se cunosc, deocamdata.
Particulele cameleon sunt unul dintre candidatii pt materia intunecata. Chiar daca nu cea mai populara varianta printre teoreticieni (care pentru moment prefera alte particule ipotetice ca de exemplu axionii ori neutralinos), particulele cameleon au generat un interes crescand in ultimul timp.
Valeriu Tudose a absolvit Facultatea de Fizica, Universitatea Bucuresti si a facut un master la Institutul Max Plank de Radioastronomie din Bonn. A fost asistent cercetator la Institutul Astronomic al Academiei Romane. Este doctorand al Institutului Astronomic al Universitatii din Amsterdam, pe cale sa-si sustina teza de doctorat. De anul viitor a fost cooptat ca cercetator post-doc la Institutul Olandez de Radioastronomie din Dwingeloo. Este si in prezent cercetator asociat la Institutul Astronomic al Academiei Romana si la Centrul de Cercetare in Fizica Atomica si Astrofizica al Facultatii de Fizica, Universitatea din Bucuresti.
Alegeri SUA
Alegeri Rusia
- mai bine mergeam pe jos sau calare de la Bucuresti la Paris (caci avioanele sfideaza natura ...motiv din care unele se mai si prabusesc ...p.s. mai putine decat castigatori la loto)
- mai bine traiam in colibe de pamant (caci utilajele si materialele de constructii performante nu trebuiau sa existe)
...e...t....c...
...da' mai bine "invatam" sa ne vindecam singuri de o "raceala", mai bine "calatoream" spiritual si nu numai pana la Paris (se poate invata) iar viitorul este "in pamant" si nu vorbesc despre moarte aici dar cele mai sigure locuri pe Pamant vor fi sub pamant ori sub ape ori pe alte planete. d'asta si studiem atat: S- A PLECAM DRACULUI D'AICI, sa ramana fraierii pe Pamant. asta suna cunoscut; parca au mai facut-o si altii. apoi o sa tinem loc de Zei si tot va trebui sa invatam ce spuneam mai sus...
Daca materia/energia intunecata nu exista(si cel mai probabil nu exista) expansiunea universului e posibila intr-un interval foarte scurt, aici e de fapt marul discordiei.
Problema e ca pentru ca modelul curent al universului sa fie corect e nevoie de mult mai multa materie decat s-a observat ca exista in Univers.
Problema oamenilor de stiinta e ca daca Universul are doar masa vizibila, galaxiile nu pot avea miliarde de ani pentru ca s-ar fi dezintegrat de mult (e nevoie de mult mai multa masa pentru a invinge forta centrifuga).
In schimb o varsta a universului de doar 7000 de ani explica de ce galaxiile inca nu s-au destramat (pentru ca nu au avut suficient timp sa o faca) si la fel explica expansiunea accelerata a a Universului.
Pana si Biblia arata ca ar fi vorba de mai mult - adica intre 6000 si 7000 de ani ar fi doar varsta omenirii, ce sa mai vorbim de Univers...
Se vede ca nu stii ce inseamna incretirea muntilor - ai impresia ca este o chestie care se intampla cu 1m/sec ?
Sau nasterea unei stele, a unui sistem solar... etc, se intampla intr-o zi dupa mintea ta?
In mod clar universul nu are 7000 de ani (si nici anonimul nostru nu zice ca asa ar fi)
Dar ce (cred ca) zice el este ca modelul nu ar fi corect.
Ceea ce este diferit, este greutatea, care este o forta si se exprima inn Newtoni.
Legatura dintre cele doua o face acceleratia gravitationala, respective: greutatea (forta) fiind produsul dintre masa si acceleratia gravitationala. Aceasta din urma difera de la un camp gravitational la altul. Practic 1kg cantareste la fel si pe pamant si in cosmos, doar ca greutatea e diferita.
Greutatea unui kg de aur sau de orice altceva, este mai mica pe luna si mult mai mare pe soare.
Cand mergem la piata si cantarim ceva, de fapt cantarim greutatea si anume numarul de Newtoni. (1kg ca fiind 9.81N cand masuratoarea are loc la nivelul marii si ceva mai redusa cu cat schimbam altitudinea). Practic cantarul este un dinamometru (dispozitivul ce masoara forte). Dar deoarece si reperului la care ne raportam i s-a masurat greutatea (si nu masa) in acelasi camp gravitational atunci cand cantarul (dinamometrul) a fost etalonat, putem spune ca la echilibruavem: m1*g=m2*g
g - acceleratia gravitationala fiind aceeasi in ambi termeni ai egalitati rezulta ca m1=m2
Exagerand un pic, daca as fi platit in aur, as prefera sa mi se cantareasca cu un cantar etalonat pe pamant si care sa efectueze cantarirea pe luna sau oriunde unde acceleratia gravitationala este mai mica decat cea de pe pamant caz in care pot spune ca trag o tzeapa.
Revenind la articolul de fata, am dubii in ceea ce priveste competenta intervievatului sau a celui ce a scris articolul. Pana suspiciunea nu este inlaturata nu putem aprecia subiectul din lipsa de incredere.
Serios acum, cum ati ajuns sa faceti astfel de afirmatii si cu o asa mare singuranta de sine ? Fizician / om de stiinta sigur nu sunteti ... studii de specialitate sigur nu aveti ... dar poate ati fost "initiat" in alt tip de "cunoastere" :)
Materia intunecata/energia intunecata nu respecta nici macar unul din criteriile de mai sus pentru a putea fi numita "stiintifica".
In nici un caz nu te poti numi om de stiinta atunci cand inventezi o notiune pentru a putea explica un fenomen contrar modelului general acceptat.
Demonstreaza-mi ca exista materie intunecata sau energie intunecata.
Dar asta nu inseamna ca daca materia neagra nu exista expansiunea universului ar fi putut avea loc intr-un timp scurt ...Btw, de unde ati scos cei 7000 de ani??? Presupunand ca universul chiar are 7000 de ani vechime, timp in care s-a extins accelerat, ce ne facem cu stetele aflate la miliarde de ani distanta de noi? Pe alea cum le-ati explica tinand cont ca totusi lumina nu prea putea parcurge aceasta distanta in doar cateva mii de ani?
http://creationwiki.org/Cosmological_relativity
Initial criticati ipoteza materiei neagre ca nefiind validata de metoda stiintifica, apoi imi oferiti drept alternativa o teorie cat se poate de pseudo-stiintifica care nu este sustinuta de nicio observatie astronomica, masuratoare sau experiment :).
Dar ceea ce e mai grav este impostura autorilor care se imbata cu afirmatii bombastice gen "Cosmological Special Relativity has much in common with Einstein’s Special relativity" .... loooooool
sau:
"While the discovery of the acceleration of the expansion of the universe was a surprise to most scientists, it was actually predicted by Cosmological General Relativity." ...:)))))) .... daca imi amintesc bine, cel putin de prin 1998 se stie despre accelerarea inflatiei, ori referintele citate de catre articolul pe care l-ati recomandat sunt ulterioare acestui an :)
http://arxiv.org/abs/astro-ph/0008337
http://arxiv.org/abs/astro-ph/0111260
1. In Univers orice este posibil.
2.Nimeni nu trebuie sa-ti demonstreze tie nimic "stiintific".Legile fizicii valabile in sistemul nostru solar, in locul nostru din Univers nu trebuie sa fie valabile in alt loc din Univers.
Mai multe observatii actuale pun serios la indoiala exact acest principiu: o posibila explicatie a anomaliei Pioneer ar fi ca gravitatia e dependenta de orientarea si viteza sondei...
In privinta universului de 7000 de ani... buna gluma!
La admitire mi-am depus DOSARUL la Facultatea de Fizica (din COMUNA Magurele) si am fost admis, lucru despre care am aflat cand m-au sunat cei de la Facultatea de Fizica in toamna, nervosi nevoie mare ca nu le-am mai dat nici un semn de viata (probabil duceau lipsa de studenti).
Nu contest legile lui Newton, contest un non-sens asupra caruia fizicienii inca nu s-au pus de acord (drept dovada teorii gen "particula cameleon" =)) )
De unde ai dedus ca are legatura cu articolul de sus?
I-am raspuns unei persoane nu direct articolului.
Nu trebuie neaparat sa fii fizician ca sa(-ti) pui intrebari pertinente si sa te pasioneze cosmologia.
Am vrut sa-i arat persoanei careia i-am raspuns ca puteam mult mai lejer sa fiu fizician
In privinta nemultumirii tale vis-a-vis de faptul ca fizicienii nu se pun de acord asupra unui model... deh, si teoria generala a relativitatii a fost publicata in 1916 dar demonstratia acceptata de lumea stiintifica a venit abia in 1921...
Legea a-II-a a lui Newton nu implica deloc viteza: F=m*a
La viteze normale aplicand o forta unui corp ii cresti acceleratia pe cand la viteze relativiste poti sa observi ca ii cresti din ce in ce mai mult masa.
Nu vad cum anume ar fi legile lui Newton gresite.
Legile lui Newton NU sunt corecte pentru ca APROXIMEAZA dinamica sistemelor inertiale. In momentul de fata dinamica newtoniana e pusa la indoiala chiar si pentru viteze non-relativiste: vezi anomalia Pioneer...
Materia neagra se poate observa in mod indirect deoarece distorsioneaza spatiul si creeaza un efect de lentila gravitationala. Cu Hubble s-a observat un inel de materie neagra care distorsioneaza lumina stelelor din fundal. E ca si cum te-ai uita printr-o lentila creata de distorsiunea spatiului. Inelul a fost probabil creat ca urmare a ciocnirii a 2 galaxii care a dus la separarea materiei obisnuite de cea neagra care a format un inel ca urmare a undei de soc.
Toate galaxiile sunt de fapt un centrul luminos in mijlocul unui disc de materie neagra ce face ca stelele din galaxie sa se roteasca mai repede decat normal.
Se presupune ca materia neagra a avut un rol capital formarea galaxiilor.
Daca materia intunecata ar fi 75% din univers fii tu sigur ca nu vedeai "un" inel ci zeci de mii de astfel de fenomene.
Toate aceste teorii nu au fost demonstrate si mai rau decat atat nu sunt sustinute de observatii, de aici si nevoia asta de "ceva" care sa explice veriga lipsa, dar pana si Einstein spre sfarsitul vietii incepuse sa aibe indoieli asupra gaurilor negre, materii intunecate si alte minuni scornite de om pentru a explica forta din spatele organizarii actuale ale universului, pentru ca s-a demontrat de mult ca gravitatia nu este in stare sa o mentina. Dar pana la urma au inceput sa apara si nedumeriri in ceea ce priveste stelele, de exemplu, de ce temperatura in interiorul soarelui este mult mai mica decat la suprafata, cand "bunul simt" ar indica contrariul.
Teoria materiei intunecate este o teorie care necesita o demonstratie concludenta, dar este o teorie care justifica ceea ce stim pana acum despre univers. Pana cand nu exista o confirmare sau o infirmare a acestei teorii speculatii aberante ca cele de mai sus nu-si au rostul!
-putem zice ca energia neagra e cea care creeaza universul de la inceputuri pina acum.
- ea se opune gravitatiei care ar trebui sa colapseze universul
Daca ea nu exista, ce putem spune despre varsta Universului?
The purpose of the CreationWiki is to provide an encyclopedic archive of information relevant to the study of creation apologetics...
...Articles should be written from the creationist point of view (CPOV), which holds that the universe and life on Earth are the result of an act of creation by God.
http://creationwiki.org/CreationWiki:About
Ce am incercat eu sa subliniez e incercarea anonimului de a muta discutia, prin nenumaratele comentarii, spre un plan religios, si nu cred ca aceasta isi avea rostul in contextul acestui articol.
Bineinteles ca exista oameni de stiinta credinciosi si chiar ma bucura lucrul acesta. Cu cat se vor explica mai multe, cu atat va fi mai bine. Si poate nu vom mai exorciza homosexualii :))
Galaxia noastra e o galaxie tipica ce ar trebui sa contina 75% materie intunecata si mi se pare tare suspect ca nu exista dovezi concludente ca ea ar exista.
Singura explicatie logica pentru mine e ca aceasta materie intunecata (adica materie care nu distorisioneaza in nici un fel lumina, nu emite lumina -- practic invizibila =)) ) NU EXISTA, deci Galaxia noastra nu are in nici un caz milioane de ani.
Energia intunecata e alta mancare de peste -- ea trebuie sa explice acceleratia universului.
Deci sa recapitulam, avem o materie intunecata care coaguleaza galaxiile si o energie intunecata care le impinge accelerat unele fata de altele.
In plus materia intunecata reprezinta 75% din Univers si colac peste pupaza " Natura energiei intunecate si a materiei intunecate nu se cunosc, deocamdata."
Nu te supara dar mie imi suna cunoscuta povestea, se cheama "hainele invizibile ale imparatuli" -- daca nu crezi in ele esti catalogat drept prost (evident ca cei care te catalogheaza asa habar nu au la randul lor nimic despre acestea).
- materia lipsa a fost un termen si nu un concept fizic; cand s-s formulat teoria care incerca sa explice fenomenul lipsei de masa s-a ales o denumire cat de cat ilustrativa
- daca inca nu am descoperit modul cum putem identifica materia intunecata asta nu inseamna ca ea nu exista: amintesteti cat de dificila a fost demonstrarea exoperimentala a existentei neutrinului..
- inca odata spun ca teoria meteriei intunecate este o teorie care necesita confirmare experimentala. Normal ca poti spune ca universul e fost creat de omuletii verzi imbracati in pantaloni scurti cu bretele dar pana nu demonstrezi asta experimental...
Iti arat poza si te intreb la cat timp dupa caderea copiilor crezi c-am facut poza.
Raspunsul e simplu: daca copiii sunt inca in aer, evident ca nu am facut-o dupa cateva ore ci cateva fractiuni de secunda.
Asa a inceput povestea materiei intunecate care initial s-a numit materie "lipsa" (dar evident ca daca spui materie "lipsa" poti sa induci ideea ca ea chiar nu exista, pe cand daca spui "intunecata" inseamna ca ea exista dar n-o putem vedea) -- oamenii de stiinta au observat ca galaxiile au prea putina masa pentru ca gravitatia sa le tina la un loc dupa MILIARDE de ani de rotit.
Acum, revenind la comparartia mea, putem presupune ca acei copii sunt tinuti pe loc de "materia intunecata" si poza s-a facut dupa 2 zile sau putem presupune ca nu exista nici o materie intunecata si poza s-a facut imediat dupa ce ei au fost impinsi de forta centrifuga din carusel.
Asta e marea legatura intre materia intunecata si varsta universului -- daca materia intunecata lipseste, Universul nu poate avea o varsta de miliarde de ani.
Daca materia intunecata lipseste inseamna in primul rand ca Big Bang-ul are ceva probleme: ori teoria e incompleta, ori e incorecta. Acuma, ce este interesant despre Big Bang este faptul ca are in spate un model matematic cu ajutorul caruia sunt explicate o serie de OBSERVATII interesante din Astronomie. Una din aceste observatii (confirmata pana acum de nenumarate ori) este cea legata de stelele aflate la distante foarte mari (miliarde de ani lumina).
Aceasta observatie este de fapt unul dintre cele mai puternice argumente in sprijinul ipotezei ca Universul are miliarde de ani vechime, si nu materia intunecata... Modelul cosmologic poate (sa presupunem) sa cada, dar observatia de care am amintit va ramane pentru ca BB-ul trebuie sa satisfaca observatia si nu invers :) . Mai mult, observatia este cat se poate de consistenta cu fizica moderna, iar pana in acest moment nu exista nicio explicatie stiintifica alternativa a acesteia.
In termeni cat se poate de stiintifici ti-am explicat si in acelasi timp am facut si o comparatie, e foarte simplu: fortele centrifuge datoraate miscarii de rotatie a galaxiilor sunt mult mai mari decat fortele gravitationale generate de materia observabila.
Exista doar 2 ipoteze posibile:
A) fie exista materia intunecata si totul e ok
B) fie materia intunecata nu exista si atunci intr-adevar galaxiile se destrama, dar inca n-au avut timp sa o faca complet (adica varsta galaxiilor nu poate fi de oridinul miliardelor sau milioanelor de oameni).
Ce anume n-am explicat clar?
Cator stele aflate la distante de miliarde de ani lumina li s-a determinat distanta fata de Pamant prin metode directe (parlaxa) de observare?
Una dintre consecintele miscarii accelerate a Universului este schimbarea luminozitatii corpurilor apropiate de noi fata de cele indepartate -- nu stiu cat de corecte sun determinarile bazate pe "standard candle".
Oricum, trebuie sa intelegi ca tu vorbesti despre marimea observata a universului, care nu arata neaparat varsta Universului -- de exemplu distante de 14 miliarde de ani lumina nu inseamna ca Universul are 14 miliarde de ani (expansiunea spatiului in sine face ca parti ale universului sa se deplaseze cu viteze mai mari decat viteza luminii).
Lucrul asta e demonstrat de faptul ca multi oameni de stiinta cred ca Universul este infinit simultan cu credinta ca a avut loc un Big Bang -- deci universul observabil -- 14 miliarde de ani lumina in toate directiile este diferit de dimensiunea universului -- inifinit.
Deci nu confunda marimea Universului care este mai mare sau egala cu 14 miliadre de ani lumina cu varsta universului.
Tu consideri paralaxa ca fiind o "metoda directa de observare" in contextul in care o "metoda dircta de observare" n-ar fi afectata de gravitatia materiei intunecate, ceea ce e fals: n-ai de unde sa stii ca ceea ce masori prin paralaxa nu e afectat de vre-un nor de materie intunecata aflat in vecinatatea traiectoriei (nu uita de masuratorile lui Eddington)...
Chestia cu "expansiunea spatiului in sine face ca parti ale universului sa se deplaseze cu viteze mai mari decat viteza luminii" e incorecta - vezi teoria relativitatii si transformarile Lorenz.
De asemenea "universul observabil ... este diferit de dimensiunea universului -- inifinit" este inconsistente: pornesti din start de la ipoteza unui univers deschis (ceea ce nu e demonstrat) si presupui ca infinit inseamna infinit de mare. Universul poate sa fie infinit dar inchis (de exemplu Einstein a folosit varietati pentru teoria relativitatii).
Nu, parti ale universului in MOD CERT se misca fata de noi cu viteze mai mari decat viteza luminii datorita expansiunii spatiului in sine, asta nu contravine relativitatii pentru ca nu ne aflam in acelasi sistem inertial ca partile respective ale universului, uite explicat aici mai bine:
http://curious.astro.cornell.edu/question.php?number=575
Nu am presupus nimic -- sa-ti explic mai clar:
Se dau ipotezele: Varsta Universului maxim 14 miliarde de ani(pentru ca Universul nostru observabil are aproximativ 14 miliarde de ani lumina)
Universul are un inceput
Dimensiunea probabila a Universului real mult mai mai mare de 14 miliarde de ani lumina.
Cum s-a extins Universul real in 14 miliarde de ani sa zicem 28 de miliarde de ani lumina (dar e suficient sa zicem 14.1 miliarde de ani lumina, concluzia e aceeasi)?
Evident ca doar daca s-a extins cu o viteza mai mare ca a luminii,
Acum intelegi de ce o distanta de 14 miliarde de ani lumina nu presupune neaparat un Univers vechi de 14 miliarde de ani?
Tu presupui ca lumina si materia se misca PRIN spatiu cand de fapt ele se misca ODATA cu spatiul.
Viteza superluminica descrisa de tine e calulata aplicand un model liniar cand varietatile nu sunt liniare decat in aproximari locale.
Pe de alta parte referinta data de tine la Cornell descrie modificarea metricii varietatii Lorenz utilizata relativistic, ceea ce nu e totuna cu viteza superioara vitezei luminii.
Chiar daca materia s-ar misca prin spatiun la viteze relativiste acestea sunt sub viteza luminii, deci dimensiunea unui Univers cu raza de 28 mld de ani lumina in doar 14 mld de ani nu poate fi explicata IN NICI UN CAZ de miscarea PRIN spatiu a materiei si luminii ci doar de expansiunea in sine a spatiului, mai "rapida" decat viteza luminii.
Vrei sa spui ca datorita relativitatii noi vedem varsta universului ca fiind 14 mld de ani in timp ce ea e mult mai mare sau cum?
Aproximarile actuale ale varstei universului sunt obtinute din corelarea mai multor tehnici, cum ar fi analiza Doppler, legea lui Hubble, analiza radiatiei de fond si modelul spargerii spontane de simetrie.
E adevarat ca aceasta corelare este cam trasa de par in unele locuri - vezi constanta cosmologica - dar datele obtinute mai recent din masuratori confirma multe din aproximarile facute.
1) universul se extinde cu o viteza mai mare decat viteza luminii (considerand aici cazul a doua puncte suficient de departate astfel incat afirmatia de mai sus sa fie adevarata, adica un observator pe Pamant si unul la "capatul" universului, adica sa zicem la 14 miliarde ani lumina de noi)
2) expansiunea este accelerata, deci viteza creste
==> rezulta ca lumina de stelele foarte indepartate, adica cele care s-ar deplasa fata de noi, in directia opusa, cu o viteza superioara celei a luminii nu prea ar avea cum sa ajunga pana la noi
Necazul e ca stim ca modelele euclidiene nu functioneaza, iar modelele matematice bazate pe geometria Riemaniana (varietati diferentiabile) aplicate in teoria relativitatii lucrurile sunt mult mai complicate si mai contra-intuitive.
In acest context distantadintre doua puncte depinde de curbatura spatiu-timp, care este o masura a gravitatiei. Mai simplu: analiza se face in patru dimensiuni dar observarea in trei.
Daca ar fi sa fac o analogie in mai putine dimensiuni ti-as zice sa te gandesti la un ziar pe care-l mototolesti: Coltul din stanga sus al paginii ar putea in ghemotoc sa fie chiar peste cel din dreapta jos, dar in doua dimensiuni ar fi cel mai indepartat dintre punctele de pe ziar. Atata vreme cat faci observatiile in doua dimensiuni vezi cele doua puncte ca fiind cele mai indepartate de pe pagina, dar cant calculezi matematic distanta dintre ele bazandu-te pe modelul matematic al ghemotocului, descoperi ca cele doua puncte sunt practic suprapuse.
De aici inconsistentele de tip "universul se extinde cu o viteza mai mare decat viteza luminii" (a propos - daca ar fi asa n-am putea dormi noaptea din cauza radiatiei Cherenkov :-))
Multumesc pentru completari!
http://curious.astro.cornell.edu/question.php?number=575
Universul in urma Big-Bang-ului era punctiform, daca presupunem o viteza constanta de expansiune =>
Distanta = viteza de expansiune * timp => viteza de expansiune = Distanta/timp => viteza de expansiune "medie"= 14 miliarde de ani lumina / 14 miliarde deani adica exact viteza luminii.
Sper ca te-am facut sa intelegi ca faptul ca am observat stele la miliarde de ani lumina (presupunand ca presupunerile legate de "standard candle" sunt corecte) nu inseamna neaparat ca universul are miliarde de ani.
Daca varsta universului e 14 miliarde de ani si Universul nu se poate extinde mai rapid decat viteza luminii cum poate Universul sa aiba chiar si 14 miliarde de ani lumina?
Eu nu vorbesc de furnici ci de mingea in sine.
Daca am un balon in expansiune si are o raza de 1 metru si viteza "maxima" de expansiune e de 1 metru pe ora (presupunem constanta) de cat timp se umfla balonul?
Dar daca balonul are 2 metri si eu te asigur ca balonul se umfla de 1 ora cu ce viteza s-a umflat balonul?
Nici exemplul meu cu furnicile nu e corect in acest context - am incercat doar sa gasesc o analogie intuitiva a problemei in (cel putin) 4 dimensiuni reducand-o la 3 dimensiuni si o metrica euclidiana.
Expansiunea Universului cu o viteza mai mare decat viteza luminii nu contrazice teoria relativitatii pentru nu vorbim de materie care se misca prin spatiu mai repede decat viteza luminii ci de spatiul in sine care la distante foarte mari se creeaza mai rapid decat viteza luminii.
Geometria globala defineste "forma" universului - sa nu uitam ca discutam de patru dimensiuni.
Daca universul ar avea curvatura 0 peste tot atunci ceea ce spui tu ar fi valabil, dar curvatura NU este 0 peste tot, nici macar nu e constanta ci depinde de concetrarea de masa - ai ghicit: curvatura spatiu-timp e gravitatia.
exact asta e cu problema "spatiul care la distante foarte mari se creeaza mai rapid decat viteza luminii". Sa presupunem ca universul are forma unui covrig quadridimensional cu materia concentrata pe "suprafata" externa - distanta intre doua puncte aflate in interiorul inelelor covrigului, dar care nu se "vad" reciproc decat parcurgand corzile externe par muuult mai indepartate decat sunt in realitate. problema este ca bazandu-te doar pe legea lui Hubble cazi exact in aceasta capcana!
probabil ca daca iei 2 romani si ii pui intr-o camera goala si intunecata, si ii lasi acolo 2-3 ore, cand te intorci ii gasesti batandu-se ca chiorii.
ma amuz foarte tare cand citesc comentariile de pe aici, si de pe forum.
"intr-o camera în care nu există
decât materie lipsă şi energie negricioasă".
*
In al doilea rand cred ca trebuie sa te intorci
dupa 20 - 30 de minute ca sa prinzi ceva actiune.
Dupa 2 - 3 ore se vor afla la reanimare.
Felicitari pt dl Valeriu Tudose!
Daca teoria dumnealui va fi confirmata si experimental in timp ramane de vazut, dar pana atunci simplul fapt ca aceasta abordeaza un domeniu de larg interes, are la baza o idee originala, este consistenta matematic si mai ales ca a trecut de Peer Review-ul de la prestigioasele Physical Review Letters si Nature este demn de tot respectul.
Comentariile de mai sus.
Suntem romani si asta ne ocupa tot timpul.
Orice lege, necesita o demonstratie, orice idee ramane idee pana cand ea nu este demonstrata sau combatuta prin alte demonstratii.
Eu nu pot decat sa ii felicit pe cei doi!
Restul....e tacere!!
In privinta dreptului la o parere ai absoluta dreptate, tocmai asta e rostul acestor forumuri!
Ca sursa de verificare din p.d.v. matematic pot recomanda Wolfram Alpha - e gratis si ofera multe date daca ai suficient timp si ambitie sa "sapi".
Nu stiu daca traducerea in romaneste e atat de importanta, avand in vedere ca persoanele interesate sunt in imensa majoritate suficient de familiarizate cu engleza ca sa se descurce cu explicatiile dine Wikipedia...
Mai degraba ar fiinteresanta publicarea unor explicatii intuitive ale conceptelor de genul tensor, varietate, spatiu topologic, etc... tu ce parere ai?
http://math.ucsd.edu/~okikiolu/21c/
(vezi tabel cu fisierele pdf)
Ca introducere mai avansata in subiect, mie imi plac do Carmo - "Riemannian Geometry" (Birkhauser '92), Spivak "A comprehensive Introduction to Riemannian geometry" (Publish or perish '99) si Alekseevskij & Vinogradov & Lychagin - "Geometry I" Springer-Verlang '88. Alte carti pe care le-am mai citit (partial) sint de Helgason '78, Warner '83, Boothby '86 si inca citeva. De ex. ceva geometrie Riemann online si free: http://www.matematik.lu.se/matematiklu/personal/sigma/Lecture-Notes.html
Din punctul meu de vedere asta ar fi metoda prin care ar putea fi stimulat interesul oamenilor pentru domeniul extrem de abstract al fizicii teoretice si astrofizicii. Uita-te la cartile lui George Gamow si Steven Hawking: exact asta fac -reduc abstractiunile matematice la imagini intuitive...
lucrez intr-un domeniu similar cu cel in care
lucreaza interlocutorul articolului. Vreau sa spun ca in ultima vreme din pacate asist la o degradare a calitatii cercetarii unde pentru a se mentine numarul ridicat al publicatiilor se inventeaza teorii ridicole care se bazeaza pe alte teorii ce nici macat alea nu au nici o sansa sa fie reale.
Intr-adevar se pare ca recent universul are o tendinta de accelerare si ca masa din galaxii e mai mare decat masa luminoasa. Dar de ce sa facem aceste lanturi de speculatii si sa publicam mii de lucrari si sa ne credem importanti pentru asa ceva? Mi-e greata de domeniul in care lucrez si cum termin aici doctoratul vreau sa intru in altceva.
Ar trebui ca umanitatea, prin comunitatea stiintifica bineinteles, sa faca un pas in spate si sa analizeze cu atentie unde anume ne aflam si incotro ar trebui sa ne indreptam si daca eforturile depuse au ca finalitate teorii cu adevarat solide nu numai incercari nereusite care au riscul de a introduce stiinta intr-o negura din care greu mai poate iesi...