DANA FARCASANU
- directorul Centrului pentru Politici si Servicii de Sanatate, o organizatie nonguvernamentala infiintata in 1999 (pagina web www.cpss.ro este nefunctionala) a carei principala arie de expertiza este reformarea sistemului sanitar si promovarea sanatatii si a schimbarii comportamentelor
- a absolvit Facultatea de Medicina din Bucuresti in 1990, renuntand sa devina medic practician pentru o cariera in managementul sanitar
- are o specializare postuniversitara in managementul sanatatii publice obtinute intr-un program romano-american derulat in parteneriat cu Universitatea din Chicago, fiind si membru partener al American International Health Alliance
- fost director adjunct al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate (astazi Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar)
- fost consultant la Ministerul Sanatatii in 2004 si reprezentant al Romaniei in reteaua de Sanatate Publica a Pactului de Stabilitate
- evaluator de programe si consultant in Albania, Republica Moldova si Ucraina
- implicata in campaniile anti-fumat si de combatere a TBC-ului
DANA BURDUJA
- director de programe la Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate
- fost coordonator al proiectului national DRG (finantat de USAID) prin care a fost introdus in spitalele romanesti sistemul de finantare pe baza codificarii cazurilor
- consultant in politici de sanatate al International Finance Corporation, o agentie a Bancii Mondiale care promoveaza dezvoltarea sectorului privat (a oferit consultanta in dezvoltarea parteneriatelor public-private in domeniul serviciilor medicale
- 2005-2008 consultant al Tepe Technology, o companie din Turcia specializata in furnizarea de produse IT pentru sistemul medical
- fost director de programe al Scolii Nationale de Sanatate Publica din Bucuresti
- absolventa a Facultatii de Medicina din Bucuresti (1997)
- doctorat in Economia Sanatatii Publice la Universitatea St. Etienne din Franta.
ALIN STANESCU
- medic pediatru
- conferentiar la Facultatea de Sociologie din Bucuresti
- membru in consiliul director al Centrului pentru Politici si Servicii de Sanatate
- 1974 - 1982: inspector si director adjunct in Ministerul Sanatatii
- 1990 - 1994: director in cadrul Ministerului Sanatatii (in perioada guvernarii FSN)
- 1996 - 2006: director al Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului
- 2003 - 2005: consilier personal al Ministrului Sanatatii (in perioada ministeriatului lui Ovidiu Branzan)
- 2007: membru al Comisiei Prezidentiale pentru Sanatate Publica
- consultant in programe USAID
- absolvent al Facultatii de Medicina din Bucuresti (1968)
VICTOR OLSAVSZKY
- seful biroului pentru Romania al Organizatiei Mondiale a Sanatatii
- 1987 - 1991: medic stagiar la Spitalul Sf. Ioan din Bucuresti
- 1991 - 1993: coordonator dispensarul rural Fintinele-Mizil
- 1993 - 1998: inspector si director relatii internationale in Ministerul Sanatatii
- 1998: facilitator al procesului de analiza ONU a unor tari precum Togo, Republica Moldova, Uzbekistan, Georgia, Belarus, Ucraina, Turcia, etc
- 2007: membru al Comisiei Prezidentiale pentru Sanatate Publica
- absolvent al Facultatii de Medicina din Cluj (1987)
- doctorand al Facultatii de Medicina din Timisoara
- medic specialist in sanatate publica
MOLNAR GEZA
- consilier personal al Ministrului Sanatatii
- presedintele Consiliului de Coordonare al Institutului National de Sanatate Publica si vicepresedintele Comitetului National de Vaccinologie din cadrul Ministerului Sanatatii
- 1970 - 1976: medic de familie la dispensare rurale
- 1976 - 1990: medic si sef de sectie la Institutul de Sanatate Publica Cluj
- 1992 - 2004: consilier ales si presedintele Comisiei de Sanatate a Consiliului Judetean Cluj
- 1997 - 1998: secretar de stat in Ministerul Sanatatii (in perioada guvernului Ciorbea)
- din 2004: conferentiar la Universitatea Sapientia din Cluj
- 2007: membru al Comisiei Prezidentiale pentru Sanatate Publica
- absolvent al Facultatii de Medicina din Cluj (1970)
- specialist boli infectioase-epidemiologie (1979)
- doctor in stiinte al Universitatii de Medicina din Cluj (1999)
CRISTIAN VLADESCU
- directorul Scolii Nationale de Sanatate Publica
- 1994: profesor invitat de Politici Medicale la Wagner School for Public Service, NYU
- 1997 - 1998: director general in Ministerul Sanatatii (in perioada guvernului Ciorbea)
- 1998 - 2001: expert al Consiliului Europei pe politici de sanatate
- 1999 - 2005: director Executiv al Centrului pentru Politici si Servicii de Sanatate
- 2005 - 2006: presedintele Comisiei de Sanatate Publica in Ministerul Sanatatii (in perioada guvernului PDL-PNL)
- 2005 - 2007: presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate - demis din functie la propunerea ministrului liberal al Sanatatii, Eugen Nicolaescu
- 2007 - 2009: directorul Comisiei Prezidentiale pentru Sanatate Publica
- din 2002: profesor de Sanatate Publica la Facultatea de Medicina din Timisoara
- absolvent al Facultatii de Medicina din Bucuresti (1988) si doctor in medicina (2000)
- master in Management Sanitar la Universitatea din Leeds (1993)
- medic primar in sanatate publica si doctor in sociologie (1999)
Referinte:
Ce aduce noua lege a sanatatii pentru pacienti, medici si industria asigurarilor?
Noul proiect al legii sanatatii. Apar primele controverse
FMI critica proiectul legii sanatatii
Alegeri SUA
Deci cine a facut legea?
Sistemului medical public este o distribuire a resurselor populatiei in scopul de a asigura servicii medicale, si nu producerea de bani.
Asiguratorii privati nu fac altceva decat sa ia o aspirina, sa ii schimbe ambalajul si sa o vanda la suprapret.
La fel ca si cu apa plata imbuteliata, iei apa de la robinet, o pui in sticle si o vinzi ca si produs de lux la preturi de x ori mai mari, si asta in conditiile in care de vreo 2500 de ani orice oras civilizat are implicit sistem de distributie de apa potabila.
Proiect de lege facut pe genunchi, cu dedicatie pentru "baietii destepti", de o "fundatie" infiintata de Soros?
Sa fim seriosi (si responsabili). Asta nu e reforma, e o nelegiuire la care vom refuza sa participam.
Fara asiguratori privati in sistemul PUBLIC de sanatate!
In plus, argumentatia matale e in cel mai bun caz schioapa. Daca vrei sa te iau in serios, zi concret de ce nu-s buni asiguratorii privati in sistemul de sanatate. Io-ti zic de ce-i vreau eu acolo: pt. ca astia vor fi niste scarbe si cu pacientii, obligandu-i la un regim de viata sanatos, controale periodice etc., dar si cu spitalele si clinicile de specialitate, certandu-se pt. fiecare banut. Vezi matale statul facand asa ceva?
De ce consider eu ca e bine ca asiguratorii sa fie scarbe si cu pacientii: in RO, preventia e inexistenta. Ca urmare, io as zice ca undeva la 75-80% din cazuri ajung la medic doar cand sunt deja foarte avansate, scump de tratat, si in multe cazuri deja incurabile. In plus, chiar si in ceasul al 12-lea multi pacienti nu respecta prescriptiile medicului (obez care se indoapa cu bere si gratare, cardiac care bea cafea in exces, cirotic care continua sa bea, hipertensiv care mananca excesiv de sarat etc.), nici macar cand acestea chiar pot fi respectate. Daca asiguratorii vor forta asiguratii sa mearga la controale periodice si sa respecte indicatiile medicului, aceste cazuri vor disparea, impreuna cu costul enorm asociat lor.
De acord ca legea mai are nevoie de imbunatatiri, si de-aia a si fost pusa in dezbatere publica. Da' ideea cu privatizarea mi se pare excelenta. Si mi se pare de asemenea normal ca unii sa faca profit din sanatate - n-o sa poti niciodata aduce un manager performant intr-o institutie care nu-l poate plati la valoarea lui, nici sa convingi oameni cu bani sa investeasca in ceva ce nu le aduce profit. Cu ce-ai vrea sa dotezi spitalele, in lipsa banilor? Bunele intentii, desi de apreciat, nu-s suficiente.
"De ce nu-s buni asiguratorii privati ("scarbele", cum ii numiti chiar DVS.) in sistemul de sanatate?". Ha, ha, ha, totusi, pe ce forum credeti sa sunteti?
Aici, pe hotnews, citesc si scriu oameni FOARTE BINE informati, care si-au argumentat foarte bine preferinta pentru un sistem de sanatate public, dupa model european.
Sistemul de sanatate din SUA, 100% privat , este un exemplu de "asa NU" din toate punctele de vedere, iar acest lucru este (re)cunoscut cam de toata lumea de pe aici, mai putin de baietii destepti care au prins de veste si posteaza mai ceva ca la criticile aduse proiectului Rosia Montana.
Si inca ceva, nu este absolut deloc nevoie de asiguratori privati pentru a introduce programe functionale de preventie si educare/ responsabilizare a populatiei. Nu mai poluati!
Despre cvasi-inexistenta preventiei in RO vorbesc din experienta unor medici pe care-i cunosc, si care se blazeasa pe zi ce trece tocmai din cauza faptului ca pacientii lor in majoritate le ignora sfaturile.
Daca programele de preventie si educare se pot introduce si in lipsa unor institutii direct interesate material in introducerea acestora, cum de nu s-a facut nimic in acest sens pana in prezent? In plus, cum credeti Dvs. ca se pot responsabiliza pacientii romani in lipsa unor penalitati de ordin material?
Daca vreti o glumita politica iat-o-Victor Ponta a declarat ca nu mai participa la raliuri -acum participa la Raliul Monte Carlo -
Ideea e sa nu discreditam CRITICILE PERTINENTe aduse acestui proiect de lege a sanatatii de oameni fara culoare politica sau chiar de fosti/ actuali sustinatori ai puterii, sub pretextul ca daca critici ce face guvernul (acest proiect de lege, de ex.), atunci obligatoriu trebuie sa fii USL-as circotas si antireformist.
2. Fondurile pentru asigurarea de stat sunt gestionate de organizatii NON-PROFIT. Ele sunt supuse unor reglemantari guvernamentale stricte si sunt constituite din contributia lunara a angajatilor si angajatorilor. O parte a acestor fonduri e finantata de stat (asistenta financiara) pentru a acoperi asigurarea persoanelor care nu au fost niciodata angajate sau nu platesc pentru sistem.
3. Exista un sistem de preturi uniform in toata Germania numit DRG (un sistem de spitale clasificate). Acesta include plata medicilor, serviciile medicale, mancarea si cazarea din spital.
4. Exista reglementari guvernamentale stricte care stabilesc calitatea actelor medicale iar serviciile medicale sunt supravegheate in mod continuu. Sunt colectate date prin diverse proceduri, fiind analizate sistematic (o rutina) de agentii guvernamentale.
5. Sistemul de spitale din Germania este foarte vast avand aproximativ 2000 de spitale care sunt grupate in functie de apartenenta:
a. 55% dintre spitalele din Germania apartin statului.
b. 38% dintre spitale apartin unor organizatii non-profit.
c. 7% dintre spitale apartin unor societati comerciale.
6. Spitalele din Germania sunt faimoase pentru criteriile inalte de performanta pe care le impun. Ele au cei mai bine calificati medici care sunt acceptati sa practice ca specialisti numai dupa o pregatire lunga si intensiva.
7. Spitalele din Germania au de regula camere cu doua paturi, pentru doi pacienti. In aceste spitale se poate plati o taxa suplimentara pentru cei care doresc o camera doar pentru ei.
8. Nu exista liste de asteptare pentru operatiile importante si pentru tratamente.
http://www.english.german-hospital-service.com/html/background.html
http://www.amiexpat.com/2009/08/18/health-care-in-germany/
http://en.wikipedia.org/wiki/Health_in_Germany
http://www.theexpatdirectory.com/articles.php?c=expat_german_health_care
Al doilea aspect - pentru orice acolo trebuie sa iti faci programare, nu poti sari peste rand decat daca te duci si platesti serviciul respectiv din buzunar, altfel trebuie sa iti astepti randul.
Al 3-lea aspect, la asigurarile private tinerii sunt avantajati la privat, pentru ca baietii din Germania stiu clar ca aia nu au nevoie de interventii extraordinare dar odata cu varsta sumele platite la asigurarea privata de sanatate cresc enorm.
Am o prietena care este medic acolo si care mi-a explicat acest sistem, ea are cum sa isi faca asigurare privata si nu doreste tocmai din cauza celor relatate mai sus, problema in Romania va fi ca statul ne va obliga pe toti sa trecem la asigurari private, ceea ce presupune bani pe care noi momentan nu ii avem. Asiguratorii privati nu vin in Romania sa faca munca voluntara, ci vin pentru a scoate profit, daca staul roman vrea sa faca ceva in domeniul sanitar, si sa ne treaca pe toti la privat exista o singura cale si anume sa limiteze profitul caselor de asigurari private prin organisme foarte serioase de control, ceea ce momentan nu avem si nici nu vad de unde le putem scoate intr-un an:)))
La nivel de Germania exista cateva zeci de case de asigurari de sanatate. Contributia pt. asigurari de sanatate e stabilita prin lege, dar e platita direct caselor de asigurari de sanatate, care-s independente - statul nici nu ia nici nu le da bani, ele sunt obligate sa se descurce singure.
Exista o oarecare flexibilitate la alegerea casei de asigurari de sanatate unde vrei sa fii asigurat, dar nu completa - esti de obicei restritionat de apartenenta la un sindicat, de specializarea unei case de asigurari pe o bransa anume etc.
Exista un sistem de contracte intre casele de asigurari de sanatate si spitale, asa ca unde te poti duce la tratament in mod normal e intrucatva restrictionat de casa de asigurari de sanatate la care esti inscris - restrictia e insa neimportanta, datorita gradului inalt de standardizare a serviciilor medicale. Exista insa si un sistem de clearing intre toate institutiile implicate, in asa fel incat daca e justificat, pt. tratamente mai pretentioase, poti merge la tratament si la institutii cu care casa ta de asigurari de sanatate n-are contract direct. Birocratia e insa enorma, si daca nu faci totul ca la carte platesti din buzunar - statul nu se implica, determinant e contractul tau individual cu casa.
Spre comparatie, la noi exista o singura casa de asigurari de sanatate importanta, a carei conducere e numita de guvern (aici exista niste chichite, care permit guvernului sa domine ), care numeste si conducerea spitalelor.
Implicarea statului, desi 55%, e de fapt mai nuantata. Foarte putini membri in consiliile de administratie ale spitalelor sunt numiti de administratia federala de stat. Ceva mai multi, dar tot putini, sunt numiti de guvernul landului in care functioneaza spitalul. Cei mai multi sunt numiti de autoritati locale - consilii judetene sau locale si primarii. Spre comparatie, la noi aproape 100% din conducerea atat a CNAS cat si a spitalelor e numita direct sau indirect de guvern.
Spre comparatie, la noi in plus fata de banii incasati din prestatii medicale, spitalele capata bani cat sa le acopere costurile direct de la autoritatile locale si centrale, fara ca acesti bani sa fie in mod direct legati de servicii, sau de obiective investitionale, si nici nu se urmareste pe baza unui sistem structurat modul in care se cheltuie acesti bani.
In plus, desi majoritatea spitalelor au fost trecute in sarcina administratiilor locale (primarii si consilii judetene sau locale), sursele de finantare au ramas in continuare centralizate, banii de la bugetul central nu vin de la CNAS, si spitalele mari au ramas de stat. Spitalele mari au mult mai multe paturi decat cele mici. In consecinta, nu exista nici o motivatie pt. performanta si buna administrare dpv economic la nivelul spitalelor - banii vin oricum.
De fapt, ca sa reformulez: aici nu merge nimic, niciodata nu va merge, nu cu oamenii astia.
Putem cauta modele de la care sa ne inspiram (ma rog, modele care se dovedesc functionale) prin Bulgaria, Grecia, cel mult Italia, dar nu prin Germania.
tarifele pentru manevre sau drg (in germania in asha zisul GÖA) sint stabilite realist shi fortzeaza rezolvarea chirurgicala.
ex operatzia X este tarifata la 2000 euro, decontarea KV este uniforma- privatzi sau gesetzlich. unele case de asig private permit folosirea de tehnologiii mai scumpe- crescind decontarea de pina la 3.5 ori. ca sa dau un exemplu- operatzie de bila se poate face clasic, laparoscopic sau cu robot. decontul la scumpet este numai la anumitzi privatzi. la fel cu zilele de spitalizare - majoritatea opereaza ambulator, stau cit vor doar asiguratzii privatzi. sau primesc rmn-ul, pet-ul in loc de ct. prescrierea de medicamente- investigatzii scumpe este sub amenintzarea regresului (pe scurt daca eu ca medic prescriu mai mult ca media pe specialitate din land acopar diferentza din buzunar. nasol e ca media nu o stiu exact doar o banuiesc, asha ca presciu cit mai putzin sa fiu sigur sub medie)
la noi perveshii de la cnas au pus deconturi nerealiste (cind am plecat io era 8 roni = 2 euro pe ambulatorul de specialitate, decontul pe spital era vreo 2,4 mil pe zi cind un fir de la johnson e 1 euro, stentul pe 1 k euro, un ecograf 50 k euro iar un rmn 1000 k euro), dar au lasat la liber un vagon de prescrieri de medicamente superscumpe. la fel la zile de internare sau la analize. pe scurt la noi medicul e prost platit sa diagnosticheze shi opereze dar are liber la retzete cu pilule scumpe. iupiie pentru reprezentantzele firmelor de medicamente.
Urmarea? in germania daca pe o baba o doare sholdul ia ibuprofen generic de 400 sau o incaltza cu proteza de shold. la noi i se pune diag de artrita reumatoida shi ia imunomodulatoare de 500 ioroi flaconu.
cinic vorbind mi se pare ca romanii sint mai fericitzi sa ia hapuri scumpe decit sa fie taiatzi preventiv.
parerea mea este ca fara mixul asigurari private - stat nu exista concurentza, deci nici un mecanism de progres in serviciile medicale.
Preturile la pachetele suplimentare vor creste in progresie geometrica de la an la an si vor deveni greu accesibile chiar si pentru cei care acum isi permit, fara probleme, servicii medicale private, dar nu sunt tocmai milionari.
Deocamdata costurile in centrele medicale si spitalele private sunt relativ accesibile populatiei urbane cu venituri medii si peste.
O consultatie la un medic specialist variaza in general intre 60 si 120 RON, in functie de oras si specialitate; analizele uzuale sunt deasemenea ieftine (de ex., colesterol, glicemie, calciu, trigliceride, etc. costa cam 7-9-10 RON, nu mai mult), o ecografie costa intre 50 si 200 RON, un RMN cateva sute, maximum 1000 si ceva de RON, o nastere naturala costa in jur de 1000 EUR (probabil se gaseste si mai ieftin, si ceva mai scump).
Ei bine, aceste preturi vor cam exploda cand intervin asiguratorii privati. Unul din "baieti" zice mai jos ca un RMN ar avea (in Romania) un cost real peste 1000 de EURO. In SUA o nastere naturala costa in medie 9000 dolari (deci cam 28,000 RON), pe langa asta exista o coplata consistenta pentru majoritatea asiguratilor, orice interventie/ complicatie (epidurala, nastere prematura, ca sa nu mai vorbim de cezariana) se plateste suplimentar. Sesizati diferenta?
Asiguratorii privati vor supraevalua costurile interventiilor medicale in asa masura incat pretul va deveni prohibitiv nu doar pentru cei fara asigurari suplimentare care vor sa plateasca cash, ci si pentru cei asigurati, datorita taxei lunare mari, colpatii consistente si cheltuielilor conexe neacoperite.
Asa ca, Titanic all the way down...
Daca nu sunteti de acord, sa-mi explicati de unde face rost romanul de bani pentru a-si plati asigurarea privata, daca tratamentul de care are nevoie nu face parte din pachetul minim oferit de taxele platite la stat. Si sa-mi explicati de ce Franta si Germania nu adopta si ei acest model, bazat pe imbogatirea bogatilor, asa cum "ne zbatem noi" sa avem in Romania.
Va multumesc si sper ca HOTNEWS sa nu mai cenzureze mesajele cu pareri contra privatizari acestui sistem vital.
Ai spus ca nu ataca punctele esentiale! Te rog sa ma luminezi si sa le enumeri, poate in felul acesta inteleg si eu cum funtioneaza actualul sistem medical romanesc, care dupa parerea ta este bun si nu trebuie schimbat si numai corectat.
Parea mea este ca actualul sistem functioneaza prost, cu cheltuieli foarte mari si eficienta mica si ar trebui inlocuit cu alt ceva. Ca noul sistem nu va fi perfect, mai ales la inceput, de acord!
Asa s-a intamplat si cu legea invatamantului.
Cei interesati in mentinerea vechiului sistem de invatamant strigau din gura de sarpe ca nu e bine sa fie schimabat. Acum incepe sa se vada ca e bine ca a fost schimbat.
Asa va fi si cu legea sanatatii, pentru cei mai multi, teama de schimbarea ii face sa fie reticenti, iar pe cei interesati ii facea sa lupte din rasputeri mentru mentinerea vechiului.
Pe mine ca asigurat, ar trebui sa ma preocupe mai putin forma de organizare a caselor de sanatate ci calitatea serviciilor si mai ales sa duc o viata fara abuzuri, astfel sa am cat mai rar contact cu medicii.
Cei care sunt contra privatizarii sistemului medical din Romania nu accepta mizeria reprezentata de actualul sistem.
Doar pentru ca nu esti tu de acord cu actualul sistem nu inseamna ca orice alta varianta este mai buna.
Obiectiile noastre se refera la transformarea sanatatii oamenilor intr-o afacere din care unii se imbogatesc iar altii pierd. Cine pierde? Uite-te la sisteme similare cum ar fi cel din SUA unde chiar si cei care si-au permis asigurare nu pot beneficia de ea, in anumite cazuri, deoarece companiile de asigurari au departamente care profita de anumite clauze din contractul de asigurare pentru a nu plati asiguratului cheltuielile necesare tratamentului.
In Romania trebuie implementat un sistem similar celui german sau francez cu reglementari clare si cu o lege care se aplica.
Uitati-va la companiile de medicamete care fac un lobby incredibil si care mituiesc doctori pentru a deconta medicamente extrem de scumpe. Medicamente care ar fi acceptate in Franta doar in cazuri exceptionale, la noi, sunt considerate tratament standard.
Politicienii sunt interesati sa ne tina sistemul medical in rahat pentru ca asa isi vor putea propune solutiile promovate de lobbyisti marilor companii de asigurari si companiilor de medicamente.
Nu vad legatura cu legea invatamantului, cu sustinatorii si oponentii ei.
Discutam depre proiectul de lege care, daca cumva va fi adoptat, va avea efecte dezastruoase asupra sistemului MEDICAL romanesc.
ZICI asa: "Pe mine ca asigurat, ar trebui sa ma preocupe mai putin forma de organizare a caselor de sanatate ci calitatea serviciilor..."
EU ZIC asa: pe mine, ca OM, cu sau fara asigurare (fie ea privata sau de stat), ma preocupa sa duc o viata fara abuzuri ca sa fiu cat mai sanatos si sa traiesc cat mai mult.
Pe mine, ca ASIGURAT, ma preocupa foarte mult forma de organizare a caselor de sanatate pentru ca aceasta determina in mod direct calitatea serviciilor, pretul acestora, precum si ACCESUL la aceste servicii, servicii de care eu, omul cu asigurare mai buna sau mai proasta, voi avea nevoie cand ma imbolnavesc.
Miercuri, 21 decembrie 2011, 21:18 Revista Presei |
Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri seara, la postul public de televiziune, ca ceea ce doreste nu este o adoptare rapida a noii legi a sanatatii, ci intrarea ei in dezbatere publica. "Cred ca legea este atat de importanta incat sa stea in dezbatere la fel ca legea Educatiei".
cred ca citezi fara sa citesti, Don' Nicu.
2.Dana Burduja - aparuta din senin, fara pregatire sau experienta prealabila, in conducerea proiectului DRG in Romana si in implementarea lui. Apoi in Turcia. Iar acum in Republica Moldova, alaturi de o aceeasi interesanta echipa de consultanti externi indiano-americani. Fara experienta legislativa, fara experienta practica in sistem.Nepoata d-lui Burduja, fost vice-presedinte bancorex, actual First Vice-President; Corporations Division al Reiffeisen Bank.
3. Alin Stanescu - personaj prezent mereu, de la Fundatia Soros incoace,in toate proiectele internationale si in toate formele de conducere sanitare, la orice nivel. Cu experienta practica in sistem, personaj dubitabil, banuit de legaturi serioase cu serviciile romanesti. Beneficiaza de o oarecare inteligenta, spre deosebire de ceilalti din lista.
4.Victor Olsavzky - un personaj aparent normal la cap, reprezentant OMS pt multi ani in Romania. Suspiciuni de aderare-colaborare cu servicile romanesti si nu numai. Neimplicat foarte tare in business-urile manageriale ale restului echipei, insa exista suspiciuni cu privire la legaturile neortodoxe intre el si firmele producatoare de diverse vaccinuri,importuri... (comentariul a fost editat de Hotnews)
Va urma....soon...
5. Vladescu - personaj de manual de instructiuni "Cum sa devii bogat fara sa faci nimic si cum sa parvii in functii inalte fara sa fii competent in nimic". Director general al Directiei de Reforma in timpul guvernarii CDR , n-a reformat nimic, in afara de propriul buzunar (licitatii impreuna cu Bazac pe Banca Mondiala). In fine, istoria lui acolo e lunga, finalul a fost desfacerea contractului de munca disciplinar de catre ministrul secretar de stat Petru Armean. Dispare o vreme prin tot felul de proiecte CPSS/Soros, fiind recuperat pe diverse cai de Bazac, ajuns secretar de stat - ulterior chiar ministru. Scoate citeva carti majoritatea compilatii si traduceri de pe internet. O vreme detine o functie didactica la Fac. de Sociologie din cadrul Univ. Bucuresti, insa ambitia lui era de a deveni prof. univ. la UMF Carol Davila Bucuresti. Dosarul ii este respins cu forta si dispret (surle si trimbite). Este apoi recuperat de rectorul UMF Timisoara, Dragulescu - care fusese ministru atunci cind Vladescu se angajase in Ministerul Sanatatii si cu care facuse citeva afaceri bunicele, plus faptul ca amindoi faceau/fac parte din serviciile de care am mai amintit si, impreuna cu Virgil Paunescu (alt membru al comisiei prezidentiale pt legea in cauza) ajunge profesor de management sanitar la Timisoara. Ulterioarele lui eforturi de a se transfera la UMF Bucuresti ramin sterile. Fapt care ii creaza o furie uriasa si cronica (vezi mai departe). Ajunge presedinte la CNAS unde nu face nimic decit se imbogateste. Intra in conflict deschis cu Nicolaescu din cauza afacerilor si a arogantei (tipica pt cei scunzi de statura).
Toate astea ar fi ok daca prin aceasta lege nu ar scadea serviciile acordate populatiei in mod drastic.
Nu zau , de cand are ISP-ul (fostele DSP-uri) sectii? Aveti idee ce inseamna Institutul de Sanatate Publica si cu ce se ocupa?
http://www.insp.gov.ro/
Poate o sa bagam sectii de psihiatrie in parlament sau/si ministere ca zau ca au nevoie.