Acest text a fost primit pe emailul redactiei:
Exista cateva idiosincrazii europene legate de relatiile unor asemenea tari cu Romania. Eu remarc ca aceste relatii au inceput sa se schimbe si acest lucru deranjeaza. Sa ma explic: Franta nu este incantata si nu va fi atat timp cat Romania incepe sa vorbeasca; faptul ca Romania a aratat Frantei ca a sunat la o usa gresita atunci cand a cerut sprijin european pentru atacurile asupra Libiei, demonstreaza acest lucru. Si Romania a procedat corect. De altfel Sarkozy a trebuit sa traverseze strada la Bruxelles si sa se opreasca la NATO ca sa-l asculte cine trebuie. Faptul ca “sora” noastra mai mare s-a crizat atunci cand concernul AREVA nu a obtinut un green-card pentru reactoarele romanesti sau pentru mai stiu eu ce investitie franceza ( cu profit direct pentru campania lui Sarkozy ), denota ca atitudinea Romaniei deranjeaza. La randul sau Fed. Rusa nu este incantata de faptul ca Romania are initiative; unele strategice ! Si toate proiecteaza o forma de influenta asupra spatiului ex-sovietic. Turcia de asemenea ( desi e o tara non-UE ) nu se va bucura niciodata stiind ca status-quo-ul sau la M. Neagra este amenintat de Gr. Naval de la Constanta sau de vreo investitie in portul cu acelasi nume. Ce tara se bucura cand un vecin devine puternic ? Ce tara, gen Franta, se bucura cand vede ca trebuie sa se consulte cu o alta tara pe care o considera orice ( un maghreb european, poate ), numai partener de dialog nu. Cu Olanda in schimb, traditia ( paradoxal pentru unii ) joaca un rol foarte important: stiti care era rolul, printre altele, al acestei micute tari in contextul NATO, inainte de ’89 ? Prin natura atributiilor aceasta tara avea ochii si urechile respectabilei organizatii, atintite pe acest spatiu. Faptul ca micuta Olanda nu a reusit sa-si materializeze avantajul “know-how- ului”, probabil ca o vexeaza in asemenea masura incat reactiile sale sunt dea dreptul prostesti. Faptul ca aici s-au produs cateva defectiuni ale unor anchete olandeze legate de niste elicoptere, cu mai multi ani inainte, ar putea fi o alta explicatie pentru atitudinea ostila. La fel ca si Fed Rusa, cand refuzi dialogul sau reactionezi nediplomatic ca sa nu spun primitiv, nu poti sa te astepti la o reactie deferenta din partea celeilalte parti. Da, in vamile romane exista coruptie! Da, in Romania nu e totul ok! Dar Romania si-a respecta tehnic angajamentele europene. Daca Olanda sau Franta vor alte reguli, n-au decat sa le schimbe. Dar daca ne vor trata ca pe o tara de mana a doua, atunci sa nu se mire ca a doua generatie de lalele va creste in tiruri la vama Nadlac si nu langa Amsterdam. Indiferent ce vor unii si altii.
Personal ( cu totul si cu totul personal ), nu dau doi bani pe Schengen. Cu Schengen sau fara, am vizitat cateva tari europene, iar prezentarea buletinului sau a pasaportului nu mi-a creat niciun fel de probleme. Cele mai mari probleme le-am avut la traversarea granitei cu o alta refuzata in Schengen . Dar asta e o alta problema. Nu lipsa beneficiilor acestui tratat ma deranjeaza, ci raportarea unor tari europene la Romania, vrand sa dea impresia de siguranta pentru proprii cetateni, recurg la asemenea gesturi. De fapt, mai mult decat atat, UE a devenit ca o haita de lupi: acolo exista o ierarhie; in cadrul ierarhiei, lupul alfa este Germania ( si eventula Franta ). Lupul omega este Romania ( + Bulgaristan ). Cand lupul omega a vrut sa plece din haita, toata haita si-a schimbat atitudinea, nestiind cum sa-l readuca pe lupul omega in haita. De ce ? Simplu: aveau nevoie ca ierarhia sa nu se schimbe. Din pacate, UE si-a gasit lupul omega si nu vrea sa renunte la el cu niciun chip. Asta n-ar fi cel mai tragic lucru; la fel ca si in cazul cu diferendul diplomatic cu Fed Rusa ( apropos de declaratiile prezidentiale despre Mihai I si despre Ion Antonescu ), si in cazul Schengen, exista tot felul de “intelepti, analisti si diplomati” care recomanda retinere din partea Romaniei. Atitudinea servila fata de Inalta Poarta se pare ca nu le-a iesit din gena, indiferent care e aceasta Poarta. Atitudinea Olandei precum si mai nou, cea a Finlandei, mai presus de a fi argumentate sunt niste pretexte. La asemenea pretexte, Romania trebuie sa raspunda la fel de fantezist: sa gasim bacterii in bulbii de lalele, sa descoperim un robot spion in camioanele importate, etc. In aceste cazuri, trebuie sa avem o atitudine simetrica. Nu cred ca trebuie sa inbunam pe nimeni, sa ne guduram in fata nimanui. Atat timp cat ne-am indeplinit obligatiile tehnice, putem sa le spunem foarte clar: bai baieti, noi ne-am facut temele; de acum in colo daca vreti sa ne primiti in Schengen e ok, daca nu, nu! Dealtfel cred ca ar trebui anuntat ca obiectivul fiind indeplinit ( neexistand niciun argument european care sa contrazica o asemenea asertiune ), pentru Romania, nu mai constituie o prioritate. Sec!
0
0
