Bolile cardiovasculare şi cele cerebrovasculare reprezintă principala cauză de boală, de morbiditate şi mortalitate în România şi, de asemenea, ele produc cele mai multe dizabilităţi, a declarat vineri ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la Forumul Național de Neurologie, ce are ca temă Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare.
O Strategie Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare ar urma să finalizată în cursul acestui an şi să fie elaborat un calendar de implementare, spune ministrul Sănătății.
Principalele obiective ale Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare:
- evaluarea răspândirii și impactul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare în rândul populației României și dezvoltarea programelor de prevenție;
- dezvoltarea resurselor umane specializate în domeniul neurologiei intervenționale;
- extinderea rețelei naționale de centre de intervenție imediată în caz de accident vascular cerebral;
- creșterea accesului la servicii de recuperare neurologică la nivel național.
„Dacă un pacient este adus în scurt timp şi se intervine, atunci el poate să îşi revină în integralitate”
„Strategia pentru bolile cardio şi cerebrovasculare a fost lansată, anul trecut, la Cluj. Este o strategie sectorială, care este integrată şi în strategia naţională 2023-2030. Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare reprezintă principala cauză de boală, de morbiditate şi mortalitate în România. De asemenea, produc şi cele mai multe dizabilităţi. Succesul care a fost înregistrat în urmă cu mai mulţi ani, când programul de tratament al infarctului miocardic a fost introdus în spitalele din România, ceea ce a redus foarte mult mortalitatea şi incapacitatea de muncă a oamenilor care suferă un infarct, trebuie replicat şi în domeniul bolilor cerebrovasculare. Din cauza aceasta, cele două societăţi profesionale şi implicit comisii de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, cea de neurologie şi cea de cardiologie, lucrează împreună, şi cu alte specialităţi, bineînţeles”, a declarat Rafila, citat de Agerpres.
În România trebuie să existe, la nivel naţional, centre în care să se poată face tromboliză şi trombectomie, mai spune ministrul Sănătății: „Timpul este principalul element care condiţionează succesul terapeutic. Dacă un pacient este adus în scurt timp şi se intervine, atunci el poate să îşi revină în integralitate. Nu putem face însă lucrul ăsta fără profesionişti. În momentul acesta a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii un atestat care face posibilă extinderea numărului de specialişti la nivel naţional, încât să avem circa 25 de centre de trombectomie în întreaga ţară. Sunt doar câteva în momentul de faţă, majoritatea sunt în Bucureşti. Important este să putem face lucrul ăsta cât mai bine. Acest atestat durează un an, el este în momentul de faţă funcţional şi sperăm ca anul viitor să putem să avem primii specialişti care să populeze aceste centre, pe care ne propunem să le dezvoltăm în întreaga ţară.”
Prevenția, dar și recuperarea pacienților, esențiale
Strategia naţională pentru combaterea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare urmează să fie gata către finalul acestui an, după care va intra în dezbatere publică, şi se va concentra pe cinci teme principale: prevenţie, tratament, recuperare, resurse umane, date epidemiologice, a declarat și medicul cardiolog Dragoş Vinereanu, la prima ediţie a Forumului Naţional de Neurologie, care a început vineri la Parlament.
„Prima temă este legată de prevenţie, fiindcă cel mai important în orice boală este să previi. În al doilea rând, legat de prevenţie, este controlul strict al factorilor de risc. Ştim la ora actuală că glicemia medie la populaţia aşa-zis sănătoasă în România este peste 110. LDL colesterolul, aşa-zis colesterol rău, la populaţia aşa-zis sănătoasă în România este în jur de 140 - 150. Deci vorbim de factori de risc care nu sunt controlaţi. Unul din doi oameni pe stradă are hipertensiune arterială care nu e controlată sau de care nu ştie. Aşa că prevenţia este extrem de importantă”, a explicat Dragoș Vinereanu, citat de Agerpres.
O altă temă importantă este tratamentul, iar în privinţa acestuia există acţiunile prioritare ale Ministerului Sănătăţii, programe ale Casei Naţionale de Sănătate, programul de tratament intervenţional al infarctului şi al accidentului vascular cerebral, dar finanţarea lor trebuie să crească şi este nevoie şi de programe noi, având în vedere evoluţia în acest domeniu.
„Altă temă importantă este recuperarea, fiindcă degeaba tratăm pacientul dacă nu îl recuperăm pentru a-l reinsera în mediul social, în mediul familial, în mediul profesional. Apoi, foarte importante - resursele umane, fiindcă dacă nu avem specialişti care să facă aceste proceduri în cadrul programelor naţionale de tratament intervenţional programele nu au cum să se desfăşoare. Şi, nu în ultimul rând, datele epidemiologice sunt importante, fiindcă a avea nişte baze de date epidemiologice solide, ceea ce numim registre pentru bolile principale, a le monitoriza corect şi a vedea ce se întâmplă cu principalii parametri de mortalitate şi morbiditate este extrem de important pentru planificarea acestei strategii”, a arătat Dragoş Vinereanu.
Medicul a mai amintit că Strategia naţională pentru sănătate se axează, în special, pe prevenţie: „Consumul de sare mediu în România este undeva între 12 şi 14 grame. În mod normal ar trebui să îl reducem sub şase grame. Această reducere ar scădea cu 25 - 30% numărul de hipertensivi şi ar face ca hipertensiunea să fie mult mai bine controlată. Ar trebui ca şi industria să asculte ce spunem noi. Sper ca prin această strategie să putem să implementăm o alimentaţie mai sănătoasă a românului şi, dacă vorbim de o alimentaţie mai sănătoasă, vorbim atât de industrie, cât şi de educaţia populaţiei în acest sens, o educaţie cât mai agresivă cu putinţă, pentru ca românii să înţeleagă care sunt problemele majore ale modului de viaţă nesănătos.”
Proiectulul Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare a fost inițiat sub egida Ministerului Sănătății, Academiei Române, Administrației Prezidențiale și a Parlamentului României și este elaborat de experți din cadrul societăților profesionale de cardiologie, de neurologie, de neurochirurgie, de medicină fizică şi recuperare medicală, în colaborare cu societăți internaționale (World Stroke Organization, World Federation for Neurorehabilitation, European Academy of Neurology, European Stroke Organization, European Federation of Neurorehabilitation Societies). Integrarea contribuțiilor echipelor de experți va fi realizată de prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu și prof. univ. dr. Dafin F. Mureșanu, membri corespondenți ai Academiei Române.
Scopul dezvoltării și adoptării Strategiei Naționale este a îmbunătăți starea de sănătate a populației din România, prin implementarea unui plan comprehensiv de reformă în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, ce va fi parte a „Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2027”.
Foto: Dreamstime.com.
0
0
