Decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea şi fondator al Spitalului Pelican, dr. Adrian Maghiar, a fost condamnat, joi, printr-o sentinţă pronunţată de Judecătoria Oradea, la doi ani de închisoare pentru ucidere din culpă cu amânarea executării. Medicul chirurg Adrian Maghiar a fost trimis în judecată în 2018, fiind acuzat de ucidere din culpă după ce una dintre pacientele sale a murit la câteva zile de la o intervenţie chirugicală, transmite Agerpres. Maghiar a mai fost trimis în judecată în celebrul scandal al diplomelor false, dar acum patru ani. Curtea de Apel Oradea a stabilit că faptele s-au prescris.
Sentinţa de joi nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Tot potrivit soluţiei, pe durata termenului de supraveghere, chirurgul trebuie să respecte mai multe măsuri, cum ar fi: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bihor, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea etc.
Adrian Maghiar a mai fost obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 30 de zile în cadrul Primăriei Oradea sau în cadrul Mânăstirii Sfintei Cruci.
Familia pacientei decedate a renunţat la pretenţiile civile formulate în cauză, medicul fiind obligat să achite doar către stat suma de 3.700 lei cheltuieli judiciare.
- Potrivit Codului Penal, spre deosebire de suspendarea pedepsei cu închisoarea, amânarea înseamnă că persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa şi nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită. În cazul în care, pe durata termenul de supraveghere, persoana condamnată nu săvârşeşte o altă infracţiune, pedeapsa primită cu amânare se şterge şi nu este menţionată în cazier.
Chirurgul Adrian Maghiar a fost acuzat că ar fi avut o conduită necorespunzătoare în cazul unei paciente din Marghita, pe care a operat-o într-o clinică privată. La doar o săptămână de la intervenţia chirurgicală, pacienta a ajuns în comă la Spitalul Judeţean, unde a murit. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, femeia a fost internată la Spitalul Pelican în toamna lui 2013, fiind operată de hernie, îngreunată de o ruptură a peretelui abdominal.
Anchetatorii au arătat în rechizitoriu că medicul nu a respectat standardele obligatorii pentru prevenirea unor complicaţii generate de intervenţie şi nu i-a prescris pacientei antibiotice ori tratament anticoagulant, obligatorii pentru prevenirea infecţiilor ori apariţia unor cheaguri de sânge.
Potrivit sursei citate, chiar dacă după operaţie pacientei i-a fost administrat tratament anticoagulant pentru 6 zile, perioada a fost prea scurtă pentru a reduce riscul trombembolismului venos. La scurt timp după operaţie, starea femeii s-a înrăutăţit şi a ajuns la Spitalul Pelican cu complicaţii.
Pacienta a intrat în şoc septic şi a ajuns în comă la Spitalul Clinic Judeţean, unde a şi murit, pe 15 noiembrie 2013, ca urmare a insuficienţei cardio-respiratorii acute consecutivă unei trombolii pulmonare.
Implicat într-un megascandal cu diplome false
Fiu al fostului rector al Universităţii, Teodor Maghiar, Adrian Maghiar a fost inculpat alături de tată şi fratele său, Teodor Traian Maghiar, şi în cel mai notoriu scandal care a zguduit Universitatea orădeană, cel al diplomelor false, scrie Bihoreanul.ro. În respectivul dosar, fraţii Maghiar au fost trimişi în judecată de Parchetul General în 2012, sub acuzaţia de fals intelectual în formă continuată, fiind acuzaţi că, împreună cu tatăl lor, care a murit înainte de finalizarea anchetei, au semnat zeci de diplome false.
Procurorii au arătat cum Doru şi Adrian Maghiar, primul ca rector, cel de-al doilea ca decan la Facultatea de Medicină, au falsificat 39 de acte de studii, iar tatăl lor 76, singur ori împreună cu ei. Diplomele erau de licenţă, doctorat şi studii aprofundate, majoritatea fiind date unor italieni şi arabi, dar printre beneficiari s-a numărat şi o româncă ce avea şi cetăţenie italiană.
Procesul s-a stins în 2015, când Curtea de Apel Oradea a stabilit că faptele de fals intelectual de care au fost acuzaţi cei doi s-au prescris, astfel că cei doi nu mai pot fi traşi la răspundere. Judecătorii au impus doar Universităţii o obligaţie: să anuleze cele aproape 100 de acte false emise, ceea ce s-a şi întâmplat.
0
1
