​Mai e o săptămână până la Consiliul JAI în care ar trebui să se decidă dacă România primește undă verde pentru Schengen, iar autoritățile de la București nu au garanția, în acest moment, că așteptarea țării noastre va lua sfârșit.

Spațiul Schengen Foto: Karaboux / Dreamstime.com

Dacă în cazul Suediei și Olandei oficialii de la București s-au mai relaxat, semnalele din partea Austriei nu sunt, până în acest moment, încurajatoare.

Dacă în cazul Suediei social-democrații care ridicaseră obiecții au anunțat că nu se vor opune aderării României la Schengen, Bucureștiul așteaptă răspunsuri de la Olanda și Suedia care trebuie să decidă mandatul pentru Consiliul JAI de pe 8 noiembrie. Potrivit surselor HotNews.ro, Olanda nu se va opune intrării României în Schengen. În schimb, există temeri că Austria își va menține punctul de vedere exprimat public conform căruia se opune intrării candidaturilor României și Bulgariei.

În urmă cu o săptămână, Austria anunța că are obiecţii față de extinderea spaţiuil european de liberă circulaţie. Oficialii austrieci, mai exact, ministrul de Interne, Gerhard Karner, și șeful Guvernului de la Viena, Karl Nehammer au declarat public că se opun primirii Bulgariei și României în Schengen, din cauza numărului mare de migranți care ajung în centrul Europei.

În acest context, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, s-a întâlnit pe 23 noiembrie cu omologul său austriac, Gerhard Karner. În cadrul discuțiilor ministrul de Interne român a explicat omologului că România nu direcționează emigranții către Europa de Vest, ci că traseul celor care ajung în Austria trece prin Serbia și Ungaria.

Concluziile întâlnirii nu au fost unele clare, oficialii austrieci evitând să transmită un răspuns care să ateste susținerea României pentru aderarea la spațiul Schengen. Potrivit surselor HotNews.ro, Lucian Bode nu a primit niciun răspuns concret din partea oficialilor austrieci, fapt care îngrijorează oficialii de la București.

De altfel rezultatul întâlnirii Bode - Karner s-a văzut imediat în ieșirea publică a președintelui Klaus Iohannis care anunțat că aderarea României „ar putea fi amânată o lună, două până când toate întrebările primesc răspunsuri clare şi corecte”

  • Klaus Iohannis: „Vreau să fiu foarte clar, dacă din varii motive nu vom reuşi până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt foarte clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată, cu o lună sau cu două luni până când toate întrebările primesc răspunsuri clare şi corecte şi toată lumea va fi convinsă că noi nu numai că nu suntem o vulnerabilitate, am fi un real câştig pentru Spaţiul Schengen şi ca să completez ce am spus - unii au întrebări pentru noi şi alţii pun sub semnul întrebării Schengen. Spaţiul Schengen funcţionează după nişte reguli care au fost stabilite acum câţiva ani”.

La o zi diferență, preşedintele Klaus Iohannis și-a nuanțat declarația precizând că vede posibil un vot în Consiliul JAI din 8 decembrie cu privire la aderarea României la Schengen. „Cred că încă mai avem suficient timp pentru a aborda, pentru a rezolva toate problemele. Este adevărat că unii dintre prietenii noştri au venit cu noi întrebări. Suntem gata să colaborăm şi suntem gata să vedem un vot pe 8 decembrie”, a explicat președintele.

În acest context s-a vehiculat varianta că intrarea României și a Bulgariei în Schengen ar putea fi amânată pâna în martie. HotNews.ro a discutat cu o serie de europarlamentari români care se află zilele acestea la Bruxelles și sunt conectați la ultimele informații.

Cum stau lucrurile cu o săptămâna înainte de JAI

Alături de Austria, și-au exprimat îndoieli Olanda și Suedia. Recent social-democrații suedezi care s-au opus în Parlamentul național au anunțat că formațiunea lor nu se va opune intrării României în spațiul Schengen .

În prezent, potrivit surselor HotNews.ro, Guvernul Olandei nu a trimis raportul Parlamentului național în ceea ce priveste poziția sa. „Din informațiile pe care le avem raportul este favorabil României, dar sunt nemulțumiri în Parlamentul olandez că nu a ajuns raportul Guvernului și acum se caută o altă procedură ca Paramentul olandez să nu mai voteze, ci doar să ia act de acel raport”, susțin sursele citate.

Aceleași surse susțin, de asemenea, că Austria și-ar menține în continuare rezervele și ar refuza să dea un vot pozitiv pentru aderarea României și Bulgariei.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșean explică pentru HotNews.ro care este dinamica și procedura în ceea ce privește rapoartele pe care trebuie să le dea Olanda și Austria.

„În Olanda, Parlamentul are o poziție foarte puternică față de Guvern și legislația națională, și cutuma, și importanța subiectului este de așa natură încât Parlamentul se va exprima înainte ca Guvernul să se poată poziționa în Consiliu. În Austria decizia va fi a Cabinetului”, susține Siegfried Mureșan.

„Nu avem un răspuns din partea Austriei, iar asta este o loterie”

Datele tehnice privind condițiile impuse României de aderare la spațiul Schengen sunt îndeplinite susțin atât oficialii români, cât și cei europeni. Astfel, cele două rapoarte suplimentare de evaluare ale României după 11 noiembrie, efectuate de oficialii olandezi și germani veniți în România sunt favorabile. Ridicarea MCV-ului este un alt punct pro România. La acestea se adaugă susținerea pe care și-au exprimat-o Germania, Franța și Cehia pentru intrarea României în spațiul Schengen.

Într-o întâlnire la Berlin cu Lucian Bode, ministrul federal de Interne al Germaniei, Nancy Faeser, a dat asigurări României că va „ferm și vehement” o decizie favorabilă României în 8 decembrie

  • Dincolo de declarațiile și pozițiile oficiale realitate este următoarea: ”Nu avem un răspuns din partea Austriei, iar asta este o loterie. Nu știm dacă și-au schimbat poziția în ceea ce privește România” , au explicat surse oficiale europene pentru HotNews.ro.

Contactat de HotNews.ro, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode a declarat: „Ceea ce pot să va spun este că noi, oficialii români, înţelegem că este un vot politic al statelor membre și mai știm că orice vot politic are şi o notă de subiectivism. În opinia mea, votul politic trebuie să ţină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experţii UE au verificat, iar Comisia a anunţat de două ori ferm şi hotărât că România este pregătită şi trebuie să adere fără amânare la Spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie”.

Ce șanse mai are România și care sunt scenariile

Cele două rezoluții de aderare cea a României și Bulgariei și rezoluția Croației care urmează să fie supuse votului Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) se află pe ordinea de zi a ședinței din 8 decembrie. Ambasadorii UE urmează se se întâlnească pe data de 2 decembrie la Atena.

Potrivit oficialilor români, după întâlnirea de la Atena se va ști dacă România va fi acceptat sau nu. În momentul acesta există trei scenarii:

  • România și Bulgaria primesc susținerea Austriei și rezoluția este votată pe 8 decembrie la consiliul JAI, iar cele două țări intră în Schengen
  • România și Bulgaria nu primesc susținerea Austriei, iar atunci rezoluția se retragede pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 decembrie
  • România primeste susținrea Austriei, dar nu și Bulgaria. În acest caz va fi o decalare a procedurilor, iar România va intra în Schengen în luna martie 2023.

Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu susține că, dacă România ar fi decuplată de Bulgaria, având în vedere că cele două țări au rezoluție comună și ar primi un vot comun, ar însemna decalarea perioadei de integrare în spațiul Schengen. Mai exact, am avea aderarea Croației pe căi rutiere începând cu 1 ianuarie 2023 și pe căi aeriene din martie. În cazul în care se va face decuplarea României de Bulgaria, țara noastră va intra în Schengen pe toate căile în luna martie 2023 pentru că trebuie să parcurgem noi pași administrativi.

  • Victor Negrescu, PSD : „În prezent se poartă ultimele negocieri pentru a ne asigura că România poate intra în spațiul Schengen la Consiliul de Afaceri Intern din 8 decembrie. În continuare există posibilitatea unor decuplări. Mai exact România și Croația să între în spațiul Schengen, iar Bulgaria să nu primească sprijinul celorlalte state membre. Reticența celor două state Austria și Olanda se regăsește și prin modul în care cele două state procedează în parlamentele naționale. Lucrurile se joacă și credem în continuare în șansa României.”
  • Iuliu Winkler, UDMR: „Sunt două decizii separate pentru că din punct de vedere juridic nu se poate altfel. Aderarea Croației la UE a fost câțiva ani după aderarera României și Bulgariei care a fost la pachet. În momentul de față sunt tot felul de speculații și vor fi până în ultima clipă atât în mediile europene cât și în țările afectate. Sunt foarte multe discuții în nuanță politică. (...) Eu sper să nu însemne foarte mult în ecuația mare care se referă la raportul pozitiv MCV și raportul dat de Comisie în ceea ce privește aderarea care a fost adoptat cu o majoritate covârșitoare. Se va face un apel la solidaritate așa cum se face de câțiva ani de zile, în mod special mai apăsat în ultima perioadă. Acest apel la solidaritate trebuie auzit acum pentru că este momentul să ni se acorde solidaritatea așa cum ni s-a solicitat”.
  • Vlad Gheorghe, USR: „Suntem tehnic pregătiți încă din 2011, fapt confirmat în mod repetat de toate instituțiile implicate, de Comisia și de Parlamentul European - am votat de curând încă o rezoluție privind intrarea țării noastre, a Bulgariei și Croației în spațiul unic de circulație. Problema este însă la nivel înalt, de la președintele Iohannis și până la ministerele de resort, de la Internele conduse de dl Bode, la Justiția lui Predoiu și Afacerile Externe unde este dl Aurescu. Dacă aceste instituții, dacă președintele aflat la al doilea mandat și guvernanții PSD-PNL-UDMR își făceau treaba, orice opoziție din partea Olandei, a Austriei, Suediei putea fi foarte simplu contracarată - dacă, repet, nu exista și adevăr în criticile primite de România (...) Pe 1 decembrie vom afla dacă extinderea va fi pe ordinea de zi a JAI din 8-9 decembrie, deci din păcate nu mai este timp să repari acum tot ce n-ai făcut la putere ani de zile. Este o rușine și românii nu ar mai trebui să plătească incompetența și indolența guvernării USL 2”