Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a afirmat duminică, într-o postare pe Facebook, că deficitul bugetar de 2,9% din PIB anunțat pentru 2018 de Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului, și de Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, este „rezultatul unei falsificări grosolane prin diverse scamatorii fiscale și contabile”. Dancă arată, printre altele, că „cel mai mare fals al execuţiei bugetare din 2018 este decontarea pe final de an, de către Comisia Europeană, a cheltuielilor pentru unele proiecte ale autorităţilor publice locale realizate în perioada 2013 - 2017 (...) cu sprijinul comisarului european al PSD, Corina Creţu”. În replică, Crețu a transmis că executivul european a respectat procedurile în vigoare atunci când a acceptat cererile de plată și că acestea sunt analizate în prezent de experţii Comisiei Europene, care ar putea decide ulterior efectuarea unor audituri.

Corina Cretu si Eugen TeodoroviciFoto: HotNews / Dan Popescu

„Adevărul este că acest guvern condus de infractori nu se poate abține nici de la falsificarea datelor bugetare oficiale. Singura țara din Uniunea Europeană care a mai făcut acest lucru, Grecia, a intrat într-o criză economică de proporții la aflarea cifrelor reale. Pentru a evita o astfel de situație este nevoie ca experții Comisiei Europene să intervină imediat și să verifice datele privind execuția bugetară a României din 2018 până nu e prea târziu”, spune purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, în postarea de pe Facebook.

Postarea integrală a lui Ionel Dancă:

„Vă prezint în premieră ”rețeta lor secretă” pentru falsificarea deficitului bugetar din 2018. Surse din Ministerul Finanțelor ne-au informat cum a măsluit cuplul Vâlcov - Teodorovici deficitul bugetar astfel încât să se încadreze sub ținta de 3% din PIB.

Câteva precizări tehnice mai întâi. Deficitul bugetar se măsoară în două feluri, ”pe cash” - adică intrări și ieșiri din cont - și pe metodologia europeană ESA care include toate obligațiile de plată din anul respectiv (facturi restante, angajamente de plată, etc.).

Deficitul ”cash” este ca un extras de cont din contul trezoreriei statului la final de an care înregistrează intrările și ieșirile din cont la acea dată. Ulterior, aceste date sunt consolidate cu alte situații financiare de la autoritățile publice locale și de la alte instituții de stat care se auto-finanțează.

Acum, ce s-a întâmplat cu deficitul ”cash” este simplu de aflat în timp ce deficitul bugetar pe metodologia ESA vom afla peste câteva luni când ne va comunica oficial Comisia Europeană.

Imediat după încheierea anului, premierul ocult al guvernului Dăncilă, Darius Vâlcov, ne-a anunțat că deficitul bugetar pentru 2018 este de 2,92% din PIB. Ce ne-a comunicat el atunci a fost de fapt un extras de cont din contul trezoreriei statului la data respectivă. Între timp, am înțeles că s-a muncit din greu ca datele privind execuția bugetară a celorlalte autorități publice de stat să confirme cifra anunțată de Vâlcov.

Sursele noastre din Ministerul Finanțelor spun că deficitul bugetat ”pe cash” în final se încadrează sub ținta de 3% din PIB, undeva în jur de 2,98% din PIB, si ca deficitul bugetar real pe metodologia ESA depășește 3% din PIB, cu cca. 0.2 - 0.3% din PIB.

Acum începe partea cea mai interesantă. Cum a fost posibil ca deficitul bugetar ”cash” să se încadreze sub 3% din PIB? Simplu, pentru un guvern condus din umbră de un condamnat penal de instanța de fond la 8 ani de închisoare cu executare. Prin fals și uz de fals! Și, surpriză, cu sprijinul comisarului european Corina Crețu, care nu uită că a fost propusă de PSD.

Cel mai mare fals al execuției bugetare din 2018 este decontarea pe final de an de către Comisia Europeană a cheltuielilor pentru unele proiecte ale autorităților publice locale realizate în perioada 2013 - 2017 cu finanțare de la bugetul de stat și care au fost acceptate pentru decontare din fondurile europene alocate României în exercițiul financiar 2014 - 2020 cu sprijinul comisarului european al PSD, Corina Crețu.

Cu alte cuvinte, cheltuieli ale unor autorități publice locale pentru diverse proiecte de investiții derulate prin PNDL, realizate în anii trecuti, în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei apar acum ca venituri în bugetul din 2018. Scamatoria contabilă făcută de cuplul Vâlcov - Teodorovici este că le-au trecut doar la venituri în 2018, nu și la cheltuieli, cum ar fi fost normal. De aici un plus de venituri ”pe cash” de aproape 0,5% din PIB.

A doua mare scamatorie contabilă făcută de guvernul PSD - ALDE este plata anticipată a dividendelor pentru companiile de stat, aprobată prin ultima rectificare bugetară din noiembrie astfel încât în luna decembrie au intrat la bugetul de stat ”pe cash” aproximativ 1,9 miliarde de lei în plus. Aceste sume însă, fiind o plată anticipată, pot figura doar artificial la veniturile din execuția bugetară a anului 2018 însă pe metodologia europeană ele vor fi incluse în bilanțul anului următor. Asta înseamnă că deficitul bugetar din 2018 pe metologia ESA va fi majorat cel puțin cu această sumă, adică cu cel puțin 0,2% din PIB.

În fine, o altă manevră de falsificare a deficitului bugetar, obișnuită de aftfel, este amânarea la plată a unor obligații fiscale ale bugetului de stat pe ultima lună a anului pentru începutul anului viitor, cum ar fi rambursarea de TVA pentru companii sau închiderea plăților din trezorerie cu câteva zile înainte de încheierea anului. Aceste obligații bugetare vor fi incluse, însă, în deficitul bugetar pe metodologia ESA pentru anul 2018 pentru că sunt angajamente de plată certe pentru anul respectiv.

Prin urmare, deficitul bugetar anunțat de Vâlcov pentru 2018 și care va fi comunicat în curând de Teodorovici în mod oficial este rezultatul unei falsificări grosolane prin diverse scamatorii fiscale și contabile. Adevărul este că acest guvern condus de infractori nu se poate abține nici de la falsificarea datelor bugetare oficiale. Singura țara din Uniunea Europeană care a mai făcut acest lucru, Grecia, a intrat într-o criză economică de proporții la aflarea cifrelor reale.

Pentru a evita o astfel de situație este nevoie ca experții Comisiei Europene să intervină imediat și să verifice datele privind execuția bugetară a României din 2018 până nu e prea târziu iar Guvernul României să vină urgent în Parlament cu cifrele reale pentru a avea un buget de stat corect în acest an.”

În replică, comisarul european Corina Crețu a explicat, într-un mesaj postat tot pe Facebook, că executivul european a respectat procedurile în vigoare atunci când a acceptat cererile de plată depuse de autorităţile române până la data de 31 decembrie 2018 și că, în prezent, experţii Comisiei Europene analizează toate aceste cereri de plată și, „în baza acestor evaluări, vor putea decide ulterior necesitatea efectuării unor audituri, în vederea stabilirii eligibilității acestor cheltuieli”.

Potrivit lui Crețu, autoritățile române au trimis spre aprobare Comisiei Europene, în decembrie, proiecte în valoare de circa 629 milioane euro, din care 571 milioane de euro pentru proiecte care au ajuns la Bruxelles în ultimele două săptămâni ale anului 2018.

Redăm integral postarea Corinei Crețu:

„În legatură cu informaţiile lansate azi în presă de către purtătorul de cuvânt al PNL, doresc să fac urmatoarele precizări:

Încă de la începutul anului trecut, am avertizat autorităţile române asupra unui risc de decomitere de 830 de milioane de euro la nivelul Programului Operaţional Regional, subliniind în repetate rânduri nevoia de a depune proiecte care să acopere această sumă până la 31 decembrie 2018.

Datorită eforturilor intense depuse de serviciile Comisiei Europene şi de autorităţile române, s-a evitat riscul dezangajării automate prin identificarea şi solutionarea blocajelor întâmpinate în procesul de implementare.

Ţin să precizez că toate măsurile propuse pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene au fost făcute cu respectarea Regulamentelor de implementare a Fondurilor structurale şi de investitii europene, fiind supervizate de Serviciile Legale ale Comisiei Europene.

Iată câteva dintre aceste măsuri:

1. Modificarea mai multor programe operaţionale, pentru a direcţiona finanţarea dinspre priorităţile unde s-a înregistrat absorbţie redusă (de exemplu: transportul urban în oraşele mici), către acele domenii care prezentau o perspectivă mai bună de absorbţie(cum ar fi domeniul sănătăţii şi al întreprinderilor mici şi mijlocii);

2. Extinderea instrumentelor financiare şi fuziunea Programului Operaţional pentru IMM-uri cu Programul Operaţional Regional; modificare ce a avut un impact pozitiv privind absorbţia a 250 milioane de euro.

3. Extinderea eligibilităţii pentru noi tipuri de cheltuieli şi beneficiari - acest lucru a permis ca o serie de proiecte care nu au fost gândite iniţial să primească finanţare europeană – aşa numitele proiecte alternative - să fie luate în calcul pentru a primi finanţare. (De exemplu, a fost preluat pe fonduri europene proiectul prin care urmau să fie achiziţionate 700 ambulanţe din fonduri naţionale.)

Precizez că, în luna decembrie 2018, autoritățile din România au trimis spre aprobare Comisiei Europene proiecte în valoare de aproximativ 629 milioane euro. Din această sumă, 571 milioane de euro (adică 64% din totalul plăților intermediare din ultimii cinci ani) reprezintă cheltuieli pentru proiecte care au ajuns la Bruxelles în ultimele două săptămâni ale anului 2018.

Potrivit principiului gestiunii partajate, autorităţile naţionale sunt cele responsabile de selectarea proiectelor, bineînţeles cu respectarea legalităţii şi a regularităţii cheltuielilor. În cadrul auditurilor ulterioare, Comisia Europeană poate să revină și să auditeze o parte din aceste cheltuieli pentru a se asigura ca Bugetul UE este protejat.

În plus, doresc să subliniez faptul că Comisia Europeană a respectat procedurile în vigoare atunci când a acceptat cererile de plată depuse până la data de 31 Decembrie 2018 de către autoritățile romane, procedură aplicată tuturor statelor membre, în egală măsură.

În baza acelorași regulamente, în prezent, experţii Comisiei Europene analizează toate aceste cereri de plată și, în baza acestor evaluări, vor putea decide ulterior necesitatea efectuării unor audituri, în vederea stabilirii eligibilității acestor cheltuieli.”