Oamenii sunt într-o cursă continuă și nebună pentru nou. În acest context, ce e inteligența artificială (AI)? E viitorul? Sau e poate chiar sfârșitul – anumitor joburi sau diverselor feluri în care am trăit până acum? Am căutat răspunsuri ca ziua de mâine să nu fie doar o surpriză.
Sunt câțiva ani de când, în momentul în care citesc ceva despre o aplicație bazată pe AI, îmi aduc aminte aceste cuvinte spuse de un specialist în securitate cibernetică: „dacă o punem într-o prezentare, e AI; dac-o punem într-o aplicație, e machine learning”.
Ce vezi ca AI, diversele implementări, e în esență învățare: mii și mii de terabytes cu informații cât mai diverse din care un algoritm să extragă un tipar. E mai mult despre AI decât intră într-o prezentare, dar e și mai mult AI în jurul nostru decât credem.
Lumea a început să se uite serios către soluțiile AI în noiembrie 2022, odată cu lansarea ChatGPT. În același an, Midjourney sau Dall-E deja obișnuiseră oamenii cu felul „roboților” de-a vedea, interpreta și genera lumi.
Chiar dacă pare că vorbim de AI de aproape un an, tehnologia nu-i nici nouă, nici n-a trecut acum de un hop imens. A devenit, pur și simplu, mult mai mainstream decât până acum pentru că oamenii pot interacționa cu ea și să le furnizeze un produs cu totul nou: o poză, un text, o interpretare pe o sarcină dată.
În fapt, asistenții digitali din telefoane – Siri, Assistant, Alexa sau Cortana și Bixby – folosesc algoritmi de AI. Telefoanele folosesc așa ceva pentru optimizarea pozelor și videourilor. Aplicațiile de recunoaștere facială – folosite de consumatori sau de autorități – folosesc așa ceva. Iar domeniul securității cibernetice are de ani buni software dezvoltat cu astfel de algoritmi ca să poată gestiona toate amenințările care apar. Dar, da, acum vedem produsul.
ChatGPT, în esență, e doar un exemplu de platformă care oferă tuturor (gratuit sau contra cost) acces la o aplicație AI (cu tot ce presupune acest termen general). Oamenii i-au cerut să facă sau să spună lucruri și aplicația a livrat. Îl vedem acum în plină desfășurare – la pachet cu multe altele – pentru că nu mai e o limitare importantă: puterea de calcul. Deși inteligența artificială e studiată de decenii, calculatoarele pur și simplu nu erau în punctul optim dezvoltării depline.
Pentru mine e aproape un deceniu de când sunt curios ce-i cu inteligența artificială, cu algoritmii de machine learning și e acum poate cel mai bun moment să aflu de la oameni mai pricepuți decât mine la ce să ne așteptăm și ce loc pot ocupa în viața de zi cu zi. Și trebuie spus: un AI e pe cât de bune sunt datele. Poate învăța mai mult și mai mult sau poate rămâne limitat.
Inteligența artificială nu-i inteligentă așa cum crezi
Imagine generată cu Dall-E când am cerut să-mi ofere o reprezentare a AI, astfel încât s-o înțeleagă și un copil de 5 ani
Ziceam la început de machine learning și inteligență artificială, dar nicio implementare AI nu e inteligentă în sens uman. Horia F. Pop, profesor la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea „Babeș-Bolyai”, îi prezintă pe scurt pentru HotNews caracteristicile: este un model de calcul care se bazează pe putere de calcul mare, are acces la resurse de date uriașe, are la dispoziție spațiu de stocare mare și viteze de transfer mari, și folosește metode bazate pe euristici și metaeuristici (care merg foarte bine în foarte multe cazuri, dar nu garantează, totuși, soluția optimă). „Toate acestea determină, de fapt, succesul inovator al dispozitivelor care conțin elemente de AI în funcționarea lor”, adaugă acesta.
Chiar dacă nu are o inteligență similară omului, acele modele de învățare îi dau utilitatea. Iar aceasta e direct vizibilă și evidentă în implementările de până acum.
Traducerea cu software bazat pe AI, generarea de text, foto și parțial video (nu poate genera integral un film coerent), dar și implementări de tip deep fake (chiar și generare de muzică nouă bazată pe albumele deja existente) sunt deja folosite fie ca experimente, fie în activități daily individual sau ale companiilor mari. Mai poți completa lista cu reproducerea digitală a actorilor în orice film, în orice rol, reconstruirea unor locuri istorice sau imaginarea unor lumi care n-au existat niciodată sau chiar interpretarea și traducerea unor texte vechi.
Horia F. Pop subliniază că foarte multe domenii unde-i potrivit acest model de lucru primesc cu brațele deschise inovarea bazată pe AI. „Nu aș ignora aici camerele de supraveghere cu suport AI, cu predicția comportamentului”.
Înainte de tot valul AI – cu ChatGPT, Dall-E, Microsoft care integrează elemente AI în Bing, Bard de la Google etc. – au fost diverse alte proiecte mai mult sau mai puțin cunoscute. Unul dintre ele e românesc. E Dora, un robot de recrutare dezvoltat de Happy Recruiter, o companie din Târgu Mureș, și lansat în martie 2018. Dora a făcut deja primul milion de interviuri.
Pe subiectul AI, Călin Ștefănescu, CEO și cofondator Happy Recruiter, explică pentru HotNews: „În următorul deceniu e puțin probabil să mai existe vreun domeniu fără AI și ML. Va fi foarte dificil pentru orice companie să fie competitivă fără a folosi tehnologiile disponibile”.
„Acum ceva vreme am auzit o profesoară care spunea că nu e de acord cu tehnologia și că folosește un pix și-o hârtie. Puțin ironic, deoarece și pixul, și hârtia au fost tehnologii foarte avansate la vremea inventării lor”, adaugă acesta. „Problema majoră este că nu înțelegem ce este AI. Este, de fapt, o unealtă care ne ajută. E ca și cum am fi sceptici că autoturismul pe care îl conducem va prelua controlul și nu va fi de acord cu deciziile noastre”.
Călin prezintă și un domeniu în care chiar ai vrea tot suportul din lume și evaluări cât mai bune: sistemul medical. „Noile tehnologii vor depista bolile din timp, nu vor mai fi diagnostice greșite, iar sănătatea și calitatea vieții oamenilor se vor îmbunătăți considerabil”. Soluții deja există în acest domeniu, locale sau internaționale, de la interpretat analize la folosirea algoritmilor AI în cercetat boli, virusuri și felurilor în care organismul reacționează la ele.
Și Gabriel Bornea, Chapter Lead, ING Hubs România, preconizează că inteligența artificială va avea cu adevărat un impact major în medicină, de la diagnosticare și tratament până la monitorizarea bolilor. „Roboți îmbunătățiți cu AI pot fi utilizați în industrie, logistică și agricultură. De asemenea, vehiculele autonome ar putea revoluționa transportul urban prin îmbunătățirea siguranței, eficienței și a impactului asupra mediului, iar vehiculele autonome pot fluidiza traficul în centrele urbane aglomerate”.
Când privești AI ca o unealtă, vezi numeroase alte utilizări, cum ar fi chiar în educație, unde procesul poate fi unul personalizat, adaptat individului și nevoilor sale. El subliniază și un fapt de care mulți oameni uită, în special în programare: „Deși aceste soluții din valul nou de AI pot genera cod, acesta este bazat pe cunoștințe preexistente, ceea ce poate fi o problemă pentru programatorii care caută soluții inovatoare.”
AI poate fi acel „angajat” care să preia munca „plictisitoare”
Imagine: serialul Omniscient / Netflix
Da, AI va înlocui joburi. Sau, spus mai exact, va face ca unele joburi să nu mai fie necesare. Sau cele de acum să ajungă să fie făcute de mai puțini oameni. Călin Ștefănescu consideră că meseria de programator e una dintre cele mai amenințate de AI. „Chiar și în acest moment se pot construi noi aplicații cu ajutorul AI cu un număr limitat de developeri. În trecut era nevoie de un număr mult mai mare de programatori pentru a îndeplini aceleași sarcini. În plus, AI nu greșește după ce a învățat”, completează el.
Totuși, nu e totul doar dramă. Dacă tehnologia e mai bună la făcut treaba oamenilor, ce le rămâne lor? Să învețe. În cazul de față, subliniază Călin, programatorii vor avea nevoie de skill-uri noi, mai mult orientate către project management, ba chiar să-și dezvolte abilitățile de comunicare și de decizie.
Virgil Năstase, IT Area Lead Channels, ING Hubs România, are un punct de vedere similar și evidențiază că aceste soluții pot prelua munca de rutină sau munca „plictisitoare” – de exemplu scrierea de texte cu nivel scăzut de complexitate sau redactarea documentației pentru un proiect. E însă necesar un filtru uman. „Aceste aplicații nu pot suplini în acest moment cunoștințele și înțelegerea contextului de către utilizator”, adaugă el.
Compania Happy Recruiter folosește deja AI pentru programare, predicții, analiza datelor sau marketing. Acesta e și cadrul în care vine cu o prognoză și îngrijorătoare, dar și de oportunitate. „Domeniul programării va fi total schimbat, vor mai fi foarte puțini programatori cum îi știm astăzi, nu va mai fi nevoie de muncă manuală pentru a scrie cod. Va fi nevoie de mai mulți project manageri. Se simte acest val și va fi tsunami pentru foarte mulți programatori care nu fac pasul către multitasking și mai mult project management”.
Problema complexă care vine odată cu dezvoltarea AI
Mahdis Mousavi / Unsplash
Horia Pop identifică un cadru general mai multe implicații la nivelul societății și unde vom vedea un alt tip de impact. Deocamdată, soluțiile cu AI nu sunt foarte bine reglementate. „Mai mult, profesioniștii din zona dreptului preferă să reglementeze post factum, în funcție de relația dintre societate și elementul reglementat. Aici reglementarea trebuie să vină ante factum.”
În contextul reglementării, e și chestiunea dreptului de autor. În cazul ChatGPT, Bard sau Bing, textele și creațiile respective nu sunt indexate. Sau cel puțin nu a fost nicio comunicare în sensul acesta. Iar proprietatea lor e incertă.
Virgil duce raționamentul mai departe și subliniază că o provocare la fel de mare e protecția datelor. Iar problema e și a programatorilor, după cum adaugă Gabriel, și a felului în care sunt gestionate datele sensibile. „Codul trebuie anonimizat înainte de a fi analizat de ChatGPT. Consumă mult timp și, în plus, organizația este expusă la potențiale breșe de securitate prin partajarea unor informații care ar fi trebuit să fie anonimizate”.
Comisia Europeană a început încă de acum câțiva ani o discuție cu privire la dezvoltarea soluțiilor trustworthy AI. Chestiunea, după cum o rezumă Horia Pop, e că nu poate fi ignorată componenta etică. „Va fi o schimbare de paradigmă, întrucât deja lucrăm la schimbarea definiției. AI nu mai reprezintă modele, metode, tehnici care fac lucruri pe care oamenii le acceptă drept indicatori ai inteligenței, ci, în plus, pot indica un raționament logic deductiv, valid din punct de vedere legal, care stă la baza realizării respective”.
O altă chestiune care se adaugă schimbărilor privește și proprietatea asupra codului scris, iar în industria IT aceasta este fundamentală. Ori motoarele acestea funcționează mai ales cu acces la o bază de date uriașă. Acesta este, deocamdată, un impediment major.
Acum sunt puse primele elemente de fundație și, deocamdată, modelul de AI deja folosit cu succes intră mai degrabă în partea de jos a lanțului de dezvoltare. Acolo e munca repetitivă și nu predomină inovarea. Și poate fi un asistent bun în identificarea unor potențiale probleme.
În ideea asta, și ChatGPT, și altele similare pot fi mai degrabă asistenți. Virgil Năstase vede un potențial în a avea, spre exemplu, call center digitale în care te poți înțelege mult mai ușor cu sistemul. În același timp, serviciile de chat integrate în aplicații le vor putea oferi clienților o interacțiune mai „umană”, pe baza interpretării mai precise a solicitărilor și a generării de răspunsuri cu un nivel de complexitate mai ridicat.
Asta e și una dintre nevoile oamenilor obișnuiți: vor să vorbească oarecum natural cu „cineva” – oricine ar fi sau orice ar fi acest „cineva”. „Dezvoltarea intensivă în paralel a interfețelor de tip uman – vorbire, limbaj și imagine – deschide o mulțime de posibilități. Astfel de progrese vor democratiza interacțiunea cu sistemele digitale prin simplul fapt că se va putea comunica cu un calculator similar modului în care comunicăm cu vecinul de scară”.
Un asistent pentru fiecare, personalizat, și scurtă interpretare a scenariului pesimist
Adam Lukomski / Unsplash
Deocamdată, după cum rezumă Virgil, cu ChatGPT se poate spune că avem un asistent digital cognitiv – adică putem purta un dialog prin limbaj natural și poate oferi răspunsuri. „Probabil că asistentul digital total ar trebui să aibă și un corp și să poată executa acțiuni fizice, cum se întâmplă în cazul roboților de la Boston Dynamics”.
Virgil merge mai departe cu un scenariu de viitor, deoarece e clar din perioada asta că inteligența artificială – în toate formele ei – nu mai e doar o gaură neagră, ci produce rezultate.
„Discuția despre impactul AI și ML e pur speculativă acum, dar este în același timp un joc fascinant al speculației. Mă aștept la un progres al modelelor audio performante care vor izola sunetele mai bine, le vor clasifica, vor recunoaște vorbitorii și îi vor putea distinge mai eficient. O altă zonă cu perspective bune de dezvoltare o reprezintă modelele specializate pe rezolvarea paradigmelor științifice din chimie, fizică, biologie, medicină, dar și preluarea activităților repetitive, de tip funcționariat, sau ale celor simple, de tip dialog primar, urmând ca oamenii să se poată concentra pe analiza complexă contextuală”, conchide el.
După toate aceste discuții consolidate pe trei piloni: ce avem, ce vrem să avem și ce îmbunătățim ca să avem, Horia Pop lasă și o altă cheie de interpretare cu trimitere la testul Turing. „Turing, astăzi, nu l-ar fi făcut la fel. Pentru că nu e despre AI, ci despre percepția noastră asupra AI. E ca o țintă mobilă”.
Acesta vede AI și ca o știință care să ne ajute să vedem ce înțelegem despre propria noastră inteligență, umană. Și în nota asta nu se teme de un viitor similar celui din filme ca Terminator. „Omul, ca ființă, ca specie, e anti-fragilă. Noi învățăm din elementele negative. Producem rezultate profitabile când e musai. Un calculator n-are așa ceva”.
În același context, oamenii care ajung să se remarce, care au un impact pozitiv asupra lumii – prin tehnologie și nu numai – o fac cu inspirație, gândesc în afara paradigmelor. Sunt outliers și gândesc unlike others. De cealaltă parte, AI merge pe predicție și generalizare.
El mai are și o idee pentru cei care se tem că ChatGPT ajunge să fie intermediar pentru copiere. Și dă exemplul unui profesor. „Dacă ești un profesor bun, te prinzi când cineva copiază. Nu ceri doar produsul final, ci toată faza intermediară. Dacă ceri procesul de gândire, atunci ChatGPT devine irelevant. Are profunzime zero”, conchide acesta.
Suntem acum în punctul în care puterea de procesare e suficient de mare cât să fie puse în aplicare modele dezvoltate întâi teoretic. Avansurile hardware din ultimii zece ani sunt puse la treabă, de la rețele neurale la cipuri mai eficiente energetic și mai performante ca niciodată.
O interogare a unui asistent digital din telefon beneficiază de acest know-how și de acest progres. La fel și filtrele de spam dintr-un serviciu de mail sau orice poză trasă cu un telefon lansat în ultimii patru–cinci ani. Ca să nu mai zic de co-piloții în programare sau sistemele de siguranță de pe orice mașină cu un anumit nivel de autonomie. Fără îndoială sunt și vor fi industrii și joburi care vor trece prin transformări majore. Dar nu din cauza AI, ci deoarece, ca oameni, suntem făcuți să nu stăm locului și să țintim spre soluții mai bune, mai eficiente, mai performante. Asta e partea de speranță.
AI n-a apărut în toamna lui 2022, acela a fost doar un moment de maximă vizibilitate. E deja în lumea noastră, în dispozitivele și în aplicațiile pe care le folosim, iar asta ar trebui să ne dea speranță și să ne gândim la ce învățăm nou și la cum folosim uneltele deja disponibile în ceea ce avem de făcut. Sunt mai vizibile ca niciodată produsele augmentate cu AI și ține de noi să decidem ce facem cu ele. Cum e cazul și cu criptarea.
Articol susținut de ING Hubs
1
2
