Daca as avea un Lamborghini Gallardo, as plati un impozit maricel anual. Daca as avea un salariu mare pe cartea de munca, statul m-ar taxa de un purcoi de bani. Dar daca am un apartament in centru, acelasi stat nu considera necesar sa imi ia un impozit proportional. Ceea ce e incorect. Pentru ca imobiliarele sunt la preturi de UE, insa taxele au ramas la nivelul anilor ‘90, scrie Daniel Pitu.
Sustin ideea de a creste impozitele pentru proprietate, diferentiate in functie de zona. Chestia asta se va intampla oricum la un moment dat, daca tot ne place sa ne raportam la zona europeana.
Nu sariti sa ma injurati. Proprietarul de pe Dionisie Lupu e foarte mandru ca locuieste in centru. Nu ar dori ca statul sa ii aplice o bulina rosie pe blocul construit in 1929, sa nu se deprecieze valoarea proprietatii. In acelasi timp, ar vrea sa vina cineva si sa-i consolideze cladirea, ca el nu-si poate permite. Mixul asta de simt al proprietatii, biznis imobiliar si protectie sociala nu functioneaza in mod real.
Asa ca e justificata ideea de a mari taxele pentru proprietate pentru zonele centrale. Asa se schimba fata orasului, asa se renoveaza cladirile istorice, aducandu-i in centru pe cei ce pot investi. Si statul ar incasa mai multi bani, fara sa fie nevoit sa inventeze taxe aiurea. Pentru ca romanul e extrem de constiincios cand e vorba sa-si plateasca impozitul pentru casa.
6
9
