Nu-s două săptămâni de când scriam aici că vin vremuri grele pentru Ucraina în relaţia ei cu Polonia, şi iată că numai bine s-a încins tărăboiul în ultimele zile cu declaraţii privind stoparea livrărilor de armament (declaraţii întâi aruncate războinic, apoi întoarse, coafate şi băgate sub preş), înţepături reciproce la nivel înalt la ONU şi Varşovia, convocări de ambasadori pentru tragere de urechi etc. Totul pe fondul crizei transporturilor de cereale ucrainene care pentru Polonia prezintă o provocare mult mai mare decât pentru România, de exemplu.
Evident, cauza aceastei înfierbântări ce pare bruscă, dar de fapt mocneşte de pe la începutul lui 2023 sunt alegerile parlamentare din Polonia luna viitoare, care vor da un nou guvern. Iar lucrurile sunt pe muche de cuţit din cauza ascensiunii partidului AUR polonez, numit Confederaţia. După cât de mult s-a comentat şi la noi subiectul, în general parohial, nu-i moment mai bun să ascultăm un expert real în relaţii polono-ucrainene: Piotr Buras, Senior Fellow la European Council on Foreign Relations (ECFR), şeful biroului lor din Varşovia. Pentru că tema asta ne implică cumva şi pe noi iar gâlceava nu se va încheia o dată cu alegerile, după cum spune Buras. Textul mai jos.
…………………..
Relațiile polono-ucrainene au devenit ostatice în campania electorală din Polonia. Concurența dintre partidul național-conservator de guvernământ Lege și Justiție (PiS) și partidul de extremă dreapta Konfederacja pentru voturile alegătorilor naționaliști și anti-ucraineni dăunează imaginii Poloniei ca susținător fără echivoc al Ucrainei și riscă să deterioreze relațiile bilaterale.
Sprijinul militar al Varșoviei pentru Ucraina nu se va schimba substanțial după declarația lui Morawiecki (cea cu stoparea livrărilor de armament, NT). Scăderea livrărilor nu se datorează unei lipse de voință politică, ci de fapt epuizării resurselor poloneze. Declarația lui Morawiecki, care a subliniat necesitatea de a investi în apărarea națională mai degrabă decât de a se concentra pe sprijinirea Ucrainei, a fost destinată în principal unui public intern care a devenit sceptic în privința Ucrainei din cauza controverselor recente privind importurile de cereale și a disputelor istorice. Cu toate acestea, ea crează un mare prejudiciu cauzei ucrainene, deoarece această narațiune se aseamănă și legitimează acele voci din Europa (în principal de extremă dreapta) care pun la îndoială necesitatea de a furniza arme Ucrainei.
Nervozitatea crescândă a Poloniei în relațiile sale cu Ucraina nu va dispărea după alegerile parlamentare din 15 octombrie. În Polonia, "după alegeri" înseamnă tot "înainte de alegeri". Campania electorală va continua, deoarece formarea guvernului va fi dificilă și nu putem exclude alegeri anticipate în primăvara anului 2024. Europenele din 2024 și prezidențialele din 2025 vor influenţa, de asemenea, o dezbatere politică în care spargerea consensul privind sprijinul pentru Ucraina va juca un rol important.
Disputa cu Ucraina este o dovadă a auto-marginalizării Poloniei în UE. Kievul pare să acorde azi mai puțină atenție relațiilor cu Varșovia și e gata să le sacrifice, nu în ultimul rând pentru că influența Varșoviei în UE ca susținător al Ucrainei s-a diminuat. Având în vedere viitoarea dezbatere privind reforma, extinderea și reconstrucția UE, Ucraina s-a reorientat către acele țări care contează mai mult în UE: Germania și Franța. Polonia e azi mai puțin utilă pentru Kiev decât în trecut. -Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro
