Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Datele lipsă în monitorizarea epidemiei: internările la ATI pe județ pe zi

de Cristian Bogdan     Contributors.ro
Duminică, 12 iulie 2020, 15:14 Actualitate | Opinii


Pacienți covid-19 în ATI în România
Foto: Graphs.ro

Numărul real al infectărilor cu SARS-CoV-2 este o mare necunoscută. Un model al celebrei universități americane MIT estimează o medie la nivel global de 12 cazuri nedetectate la fiecare caz confirmat. Negaționiștii și manipulatorii din România profită de aceste incertitudini și ne spun că ”e normal să crească numărul de cazuri, dacă testăm mai mult”. Va fi însă mult mai greu pentru ei să explice de ce numărul de pacienți covid-19 aflați în ATI a crescut de la 144 la 240 într-o lună. În aceste vremuri pline de necunoscute, datele certe, raportate rapid, cum sunt cele de la ATI, pot ajuta publicul să înțeleagă mai bine evoluțiile. Aș vrea să sugerez autorităților române să publice zilnic numărul de pacienți noi covid-19 internați la ATI, care este mai grăitor decât numărul de pacienți aflați deja în ATI: de exemplu comparând internările în ATI de săptămâna aceasta cu cele din săptămâna precedentă putem înțelege mai bine evoluția frecvenței cazurilor grave, dar și a epidemiei în general. Defalcarea datelor ATI covid-19 pe județe este și ea importantă pentru a urmări trendul diferitelor focare locale și pentru a înțelege cât de aproape suntem de epuizarea resurselor medicale pe plan local.

Scriu în calitate de simplu locuitor al unei țări cu o epidemie mult mai gravă decât cea de până acum a României. Mulți observatori, mai ales externi, spun că epidemia cu peste 75000 de cazuri confirmate și peste 5500 de decese a compromis definitiv Suedia. Tot ce se poate, dar asta nu face irelevante experiențele covid-19 din Suedia, ba dimpotrivă, la atâtea cazuri, sigur au mai multe date despre răspândirea comunitară, cum e cea aflată în desfășurare în România. Știm astăzi că primul val din Suedia este pe sfârșite, după patru luni. Numărul de cazuri confirmate nu indică asta deloc: sunt vreo 500 pe zi, adică echivalentul (raportat la populație) a 1000 de cazuri pe zi în România. Nici cei 84 de pacienți aflați în ATI în 12 iulie nu par să sugereze finalul primului val. Dar faptul că am avut deja câteva zile cu 2, 1, sau (date preliminare pt 8-10 iulie) zero internări în ATI în întreaga țară ne asigură că numărul de pacienți în ATI va scădea în următoarele zile, iar numărul de decese pe zi va continua să scadă în următoarele săptămâni.

Dacă privim graficul cu numărul de cazuri înregistrate în Suedia, nu este vizibil sfârșitul de val. Nici trendul descrescător al epidemiei (sugerat de internările ATI încă de la mijlocul lui aprilie) nu este vizibil. Dacă considerăm exclusiv numărul de cazuri confirmate care necesită spitalizare ajungem la un trend similar celui de la ATI dar asemenea statistici sunt mai greu de obținut rapid, comparativ cu ATI, mai ales dacă sunt internați și asimptomatici (cum e cazul în România). În schimb observăm cu ușurință pe graficul de cazuri confirmate că la sfârșit de mai s-a schimbat politica de testare: testele au devenit accesibile și gratuite pentru toți în cele mai populate regiuni. Graficul de decese este însă foarte similar cu graficul de intrări în ATI, dar decalat cu 1-2 săptămâni. Chiar dacă nu toți pacienții care au decedat au trecut prin ATI, intrările ATI sunt un bun predictor pentru multe aspecte ale epidemiei, inclusiv decese (care necesită uneori chiar și 10 zile pentru a fi înregistrate).

Cred așadar că ar fi foarte util să vedem zilnic în România cifre despre numărul de pacienți noi internați în ATI cu covid-19. De ce nu este suficient numărul total de paturi ATI ocupate, publicat acum? Pentru un observator optimist, acest număr este stabil pe un platou în jurul cifrei de 237 încă din 2 iulie, ceea ce poate sugera un ”vârf”. Dar necunoscând numărul de internări, este greu de știut. Spre exemplu în ziua de joi 9 iulie numărul de pacienți ATI a scăzut de la 240 la 239. Reprezintă asta o singură externare (dau deces)? Sau vorbim de 51 de externări și 50 de internări? Dacă cumva aceste ipotetice 50 de internări sunt un record de creștere a cazurilor grave? Dat fiind că cei 50 de pacienți nu s-ar externa foarte repede, un astfel de record ar fi vizibil în numărul de paturi ocupate abia peste o săptămână sau două! Or informarea din timp a populației este esențială pentru a reduce anxietatea și a încuraja respectarea distanțării.

Cred de asemenea că este important să vedem date despre internări ATI pe județ. Focarele covid-19 sunt locale, virusul nu se răspândește uniform în teritoriu (cum se întâmplă cu gripa). Este important de înțeles unde sunt actualele focare, câți bolnavi din jud. Brașov spre exemplu au intrat în ATI, indiferent dacă sunt tratați la Brașov sau în alte județe. Numărul de paturi ATI ocupate de bolnavi provenind din județul Brașov este și el important pentru ca publicul să înțeleagă dacă resursele ATI sunt la limită sau au fost depășite (cum înțeleg că e cazul la Brașov). Astfel de realități vor ajuta oamenii să înțeleagă gravitatea situației la nivel local.

Numărul de pacienți în ATI este disponibil și în Suedia începând din 30 martie. Să observăm că între 30 martie și 12 aprilie, numărul de pacienți ATI din Suedia a crescut cu 273, o viteză de creștere de aproape 3 ori mai mare decât cea din ultima lună din România. Faptul că epidemia evoluează acum mai lent în România este pozitiv, chiar dacă per ansamblu situația se înrăutățește. Las specialiștii să se pronunțe asupra cauzelor creșterii mai lente din România dar bănuiesc că fazele epidemiei sunt diferite, vremea este mai caldă, România mai reușește să facă anchete epidemiologice, ceea ce nu se mai face, la Stockholm de exemplu, din martie, pentru că personalul care ar fi fost necesar pentru anchete a fost indispensabil pentru tratarea bolii.

Aș dori să revin pe final la misterul reprezentat de numărul total de infectări, care îngreunează și estimarea mortalității covid-19. Faptul că foarte puține din cazurile covid-19 sunt detectate cred că este strâns legat de ușurința cu care virusul se răspândește: există mulți oameni care au virusul dar nu simt asta și îl transmit mai departe, ceea ce a dus la criza actuală. Este fascinant de observat în acest context cum comunicarea publică este obsedată practic de numărul de cazuri confirmate care… nu spune mare lucru. Se fac sute de analize statistice, inclusiv în România pe niște date a căror semnificație este incertă în cel mai bun caz. Da, știm câte cazuri am detectat dar habar nu avem ce proporție reprezintă ele din numărul real de cazuri. Iar proporția asta o fi având media de 1/12 (conform MIT), dar variază de la o țară la alta, de la o zonă la alta și de la o zi la alta! O țară care face zero teste va avea zero cazuri confirmate și ar părea cea mai sigură țară din lume, dar realitatea ar fi cel mai probabil cu totul alta. Ce e și mai ciudat este că regulile de intrare în multe țări sunt dictate de numărul de cazuri confirmate în țara de origine în ultimele două săptămâni, raportat la populație. O țară ca Suedia care testează gratuit la cerere va fi dezavantajată. Noroc că se termină valul, și asta se începe încet-încet să se vadă și în numărul de cazuri confirmate.

De ce se termină valul în Suedia? De nu mai sunt cazuri grave, deși infectări sunt încă multe? Probabil pentru că multe din cazuri sunt de oameni tineri, mai puțin afectați de virus. Nu sunt expert în domeniu și sunt convins că nici experții nu au un răspuns unanim. Acest fenomen de oprire ”de la sine” a epidemiei a fost observat în răspândiri covid-19 mai extinse și agresive cum ar fi Bergamo sau New York. La un moment dat, ”virusul obosește”, cum se exprimă matematicianul Michael Levitt, laureat al premiului Nobel pentru chimie, care a observat asta încă de la începutul crizei urmărind epidemia din Hubei. El estimează că mortalitatea covid-19 se plafonează undeva între 0,05% și 0,1% din populație (deocamdată datele din orașe grav afectate ca New York și Stockholm îi dau dreptate... deocamdată). Mulți cred că imunitatea se află printre explicații, deși studiile de anticorpi de ex. din Suedia sau Spania nu au rezultate încurajatoare. Un studiu recent al institutului Karolinska (care decernează premiul Nobel pentru medicină) arată că de două ori mai multe persoane din Stockholm au în sânge ”celule T” caracteristice SARS-CoV-2 decât cele care au anticorpi specifici acestui virus. Dacă este corect ce spun ei și eșantionul (donatori de sânge) este reprezentativ, ar însemna că 30% din populația Stockholmului a avut virusul. Matematicienii estimează că viteza epidemiei încetinește marcant după 25% răspândire. Nu știm dacă modelele lor sunt valide (răspândirea cu caracter local, în clustere, a SARS-CoV-2, face probabil neadecvate multe modele matematice), dar este o posibilă explicație a reducerii treptate observate în Suedia. Sunt încă multe necunoscute, se vor mai face studii, sunt multe de aflat despre acest virus. Epidemia e lungă, să păstrăm așadar distanța!

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















9594 vizualizari


ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by