Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

A II-a republică

de Valentin Mircea     Contributors.ro
Sâmbătă, 8 iunie 2019, 21:15 Actualitate | Opinii


Valentin Mircea
Foto: Arhiva personala
Anul acesta se împlinesc 30 ani de la căderea regimului comunist, din decembrie 1989. A fost o perioadă mai mereu agitată, cu evoluții pozitive pentru România, încercări de întoarcere spre trecut și, în ansamblu, o incapacitate de a materializa potențialul României și de a oferi cetățenilor ei condițiile de trai și civilizație pe care le doresc. Problemele acestea nu sunt nici întâmplătoare, nici rezultatul vreunui ghinion istoric. În mare parte, rămânerea în urmă și frământările din ultimii 30 ani sunt rezultatul sistemului juridic și politic materializat în Constituția din 1991. Această Constituție, realizată la comanda și sub supravegherea celor care în 1990 au preluat puterea, clamând inițial că de fapt Ceaușescu întinase ”nobilele idealuri ale comunismului” și care s-au repliat, doar formal, în fața reacției de respingere din partea românilor, a urmărit în principal perpetuarea puterii proaspăt dobândite și nu dezvoltarea României. Constituția din 1991 a inclus multe prevederi utile dar arhitectura acesteia este axată pe supremația clasei politice, care poate influența într-o mare măsură mersul treburilor publice, fără a răspunde mai deloc pentru acțiunile sale – a se vedea, de exempu situația Avocatului Poporului care este orice, numai al poporului nu.

Constituția din 1991 a fost modificată în 2003 dar nu pentru a îndrepta problemele variantei inițiale, ci pentru a corespunde celui care trebuia să devină președinte în 2004 – dar cetățenii au avut altă opinie – Adrian Năstase, transferând o parte a puterilor președintelui către alte zone ale statului, de unde, probabil, Ion Iliescu spera să își păstreze un rol conducător. De fapt, modificarea din 2003, deși aparent stabilea un echilibru mai bun între diferitele puteri ale statului, a accentuat disfuncționalitățile și a creat premisele unor blocaje insurmontabile, așa cum este posibilitatea declanșării de alegeri anticipate.

După votul de la alegerile din 26 mai și de la referendumul de la aceeași dată, se discută din nou, în spațiul public, de modificări ale Constituției, care să materializeze voința cetățenilor, exprimată prin vot. Acest demers este obligatoriu și trebuie îndeplinit fără ezitare iar orice altă atitudine riscă să delegitimeze statul și clasa politică și să provoace o gravă criză de încredere.

Modificările trebuie însă să fie mult mai ample și pe lângă implementarea voinței populare exprimate și cu ocazia altor referendumuri – așa cum este cel din 2009 referitor la parlament unicameral și un număr de maxim 300 de parlamentari – trebuie înlăturate toate disfuncționalitățile și cauzele acestora semnalate în ultimii 30 ani, de la imunitatea și lipsa de răspundere juridică a parlamentarilor la statutul magistraților și rolul Curții Constituționale. Se vorbește mult, în ultima vreme, de modificări, dar se vorbește punctual, necoordonat (Constituția are o structură în care modificarea unei norme influențează aplicarea altor norme și funcționarea altor instituții) și, mai ales, neprofesional, fără aportul specialiștilor în acest domeniu. Chiar dacă pare o reglementare simplă, prin raportare la volumul altor legi, Constituția este un act delicat și deosebit de important, prin aceea că stă la baza funcționării întregii societăți – de aceea mai este numită și ”legea fundamentală”.

Modificările la Constituție trebuie să marcheze trecerea spre o a doua republică, după cea stabilită în 1990 – nu includ în această enumerare statul comunist, având în vedere că acesta nu a avut legitimitate populară, a fost impus prin forța armelor, de forțe din afară, și menținut prin represiune. Reforma care trebuie să aibă loc acum trebuie să treacă în revistă toate prevederile care au fost subiect de discuții în trecut și să redefinească funcționarea statului român, în contextul dat de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, cu punerea în centrul atenției a cetățeanului și responsabilizarea clasei politice și a aparatului de stat în fața acestuia. Există suport popular pentru o astfel de reformă de ansamblu iar fereastra de oportunitate dată de votul din 26 mai 2019 nu trebuie ignorată sau amânată.



Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















2973 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version