Cateva ganduri la rece despre legea offshore. Voi comenta ultima forma pe care am putut-o gasi, cea iesita de la Senat, aici:
Acestea fiind zise, comentariile mele.
1. Ca un disclaimer: nu ma pricep la autorizatii, certificate, aprobari, hartogaraie legata de constructii, si nici chestiuni legate de drepturile de proprietate / trecere, acces. Cu siguranta exista experti mai in masura decat mine. Dupa parerea mea, pentru tot ce se construieste pe uscat, ar trebui aplicata aceeasi lege. In aceasta privinta ar trebui vazut cum fac alte tari pentru offshore si ce derogari fata de legea aplicabila exploatarilor onshore s-au dat special pentru offshore. Sunt de acord, de asemenea, cu ideea ca ar trebui date niste termene clare si statului pana la care sa elibereze toate documentele, nu poti astepta la infinit o stampila.
Dar. Chiar nimeni n-a vazut partea cu amenzile? Mi se pare de poveste ca absolut nimeni n-a remarcat si n-a comentat Art 23: contraventii si sanctiuni. Uitati-va bine la el. Cititi-l de mai multe ori. Nu vedeti prost, chiar acelea sunt amenzile. Daca o companie petroliera construieste fara autorizatii, plateste amenzi intre 1000 si 100.000 de lei. Daca nu respecta autorizatiile, plateste tot atat. Celelalte amenzi, de pilda, pentru chestiuni legate de dreptul muncii, sunt si mai ridicole. Puteti face voi legea perfecta, daca sanctiunile sunt mai mici decat o spaga nici nu mai merita efortul!
2. Mult-dezbatuta chestiune a fiscalitatii. Dupa parerea mea, aceleasi principii (tipuri de impozite/redevente) trebuie aplicate nediscriminatoriu pentru tot ce inseamna gaze, onshore sau offshore, chiar daca pot varia cotele. Am mai explicat de ce impozitul pe veniturile suplimentare nu prea mai are o baza legitima azi, nici pentru offshore, nici pentru onshore. In esenta, el a fost conceput ca o masura tranzitorie pana la liberalizarea pietei si se bazeaza pe niste parametri constand in preturi reglementate, care nu mai inseamna nimic azi. Am spus si ca acest impozit distorsioneaza piata si a crescut artificial in anii trecuti importurile de gaz rusesc. Deci cred ca el trebuie eliminat atat pentru offshore, cat si pentru onshore.
Dar ce punem in loc si cum?
La aceasta intrebare nu exista un raspuns simplu. Impozitarea sectorului depinde de multi factori, costuri, tipuri de zacamant si de lucrari si echipamente. Drept urmare, in acest moment, singura idee care imi vine e ca in lege sa fie introdus un articol de tipul ”regimul fiscal va fi stabilit pana la data X”. N-ar fi ceva nemaiauzit: la legea energiei, articolul privind contorizarea inteligenta spunea ca se va implementa pana in 2020, daca un studiu care va fi gata la data X arata ca e economic.
Cum stabilim data X?
Concret, putem porni de aici. In octombrie 2017, Ministerul Economiei a pus in dezbatere un proiect de lege privind impozitarea resurselor minerale. Din cate aud, proiectul s-a blocat la SGG, tocmai din cauza ca se astepta legea offshore! E cazul sa reluam discutia, serios, cu analiza de impact, cu date, cu comparatii internationale, cu dezbatere publica si argumente. Data X va fi data pana la care se va aproba legea privind impozitarea resurselor minerale. Acest lucru va asigura si ce spuneam mai sus: nu trebuie facute discriminari intre tipul de impozitare intre onshore si offshore, avem nevoie de o lege pentru toata lumea si oricum trebuia sa facem ceva si pentru impozitarea onshore.
3. Articolele 20-21 favorizeaza subcontractorii romani. Acest lucru e cel putin o incalcare a principiilor concurentei si, probabil, ne va aduce un infringement.
Pe de alta parte, vad ca nu se discuta si aici chestiunea fiscalitatii. Cum ar fi sa fortam companiile petroliere sa-si ia subcontractori inregistrati in Romania, dar care au actionari cu actionariat offshore? Nu cumva am pierde niste bani la buget si de aici? Tacere totala pe subiect.
4. Chiar daca nu este in forma de la Senat, de cateva zile se discuta un amendament care ar obliga companiile offshore sa vanda o parte din productie pe bursa. Problema: toti participantii la bursele de energie trebuie sa fie inregistrati in Romania ca sa poata tranzactiona. In alte cuvinte, un pic mai greu de vandut cantitatile respective la export.
Din discutii nu imi e clar cum ar putea fi formulat articolul. De pilda, daca e doar obligatia producatorilor de a pune o cota din productie pe bursa, ar insemna ca gazul se poate cumpara de traderi inregistrati in Romania care apoi revand la export, ceea ce ar face aproape irelevant articolul din perspectiva ”sa avem si noi gazul nostru”. Sau, dimpotriva, se va adauga vechea fraza cu cota procentuala ”destinata consumului intern”, adica o interdictie de export, lucru care ne-ar arunca in infringement.
Daca vi se pare nedrept: ce ar fi ca Ungaria, de pilda, sa spuna si ea ca vrea sa consume intern si sa nu exporte catre Romania, peste vreo doi ani, cand Gazprom va elimina tranzitul prin Ucraina?
Pe de alta parte, exista avantaje din punerea unor cantitati pe bursa, tocmai pentru a vedea care ar fi preturile reale, de piata, pentru gaze. Chestiunea era foarte relevanta acum cativa ani, cand Romgaz dadea gaz ieftin lui Interagro la preturi sub nivelul real de piata, pe argumentul ca ”nu stim cat ar fi pretul pietei”.
Citeste intreg articolul si cometneaza pe contributors.ro
