Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

De ce ataca PDL si Miscarea Populara acordul PSD-UDMR. Plus cateva consideratii despre problema steagurilor

de Borboly Csaba     Contributors.ro
Luni, 17 martie 2014, 16:11 Actualitate | Opinii


Borboly Csaba
Foto: Arhiva personala

Politicieni apartinand PDL-ului si Miscarii Populare au criticat vehement, saptamana trecuta, acordul de trei pagini incheiat intre PSD (USD) si UDMR cu ocazia intrarii Uniunii la guvernare. Nu inteleg vehementa atacului, deoarece nu contine nimic nou in afara catorva prevederi, cum ar fi continuarea constructiei autostrazii Transilvania sau introducerea unei mese calde in scoli. Acordul contine exclusiv prevederi pe teme minoritare, incluse in legislatia nationala, dar care nu sunt respectate (legea educatiei nationale – UMF Targu-Mures) sau fac parte din tratate internationale semnate de catre Romania (Carta Europeana a limbilor regionale si minoritare).

Tunurile au fost puse pe acord din partea dreapta a esichierului politic. Practic, PSD-ul si-a asumat ca va respecta prevederi in vigoare in legislatia nationala. Nu vad care este problema.

Desigur, criticii vor spune: da, dar cum stam cu steagul secuiesc?

In aceasta privinta, criticii nu trebuie sa aiba emotii. Le propun sa studieze acel proiect de lege care a circulat intre diferitele institutii ca proiect guvernamental anterior destramarii USL. Probabil, acest proiect va constitui oferta de negociere al PSD. Proiectul de lege contine conditii identice cu cele privind adoptarea stemelor autoritatilor locale, conditii in privinta carora nu au fost niciodata dispute politice si care de altfel sunt conditii destul de severe in practica. Nu l-as prezenta pe toate, numai doua dintr-e aceste conditii.

Filtrul nr. 1.

Art. 1. – (4) Culoarea şi alte elemente distinctive care constituie în ansamblul lor steagul unităţilor administrativ teritoriale vor fi supuse dezbaterii publice şi consultării  locuitorilor, în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante şi în concordanţă cu stema proprie aprobată.

Din acest alineat reiese clar ca steagul autoritatii locale poate contine numai acele motive heraldice care se regasesc si in stema proprie. Acel steag care contine motive heraldice (de exemplu stegul secuiesc cu semiluna si stea) trebuie sa fie in concordanta cu motivele heraldice din stema proprie a autoritatii locale, si trebuie sa aiba elemente distinctive fata de steagul altor autoritati locale. Avand in vedere ca majoritatea covarsitoare a stemelor autoritatilor locale din Tinutul Secuiesc nu contin semiluna si steaua, ca element principal in stema proprie, in fata acestei conditii propunerile cu steagul secuiesc ca steag local in majoritate pica.

Filtrul nr. 2.

Art. 2. – (1) Hotărârea autorităților administrativ teritoriale privind aprobarea proiectului de steag prevăzut la art. 1, se transmite spre avizare, impreuna cu un memoriu justificativ, Comisiei Naționale  de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională.

(2) Avizul Comisiei Naționale este consultativ.

A doua conditie din proiect este avizul Comisiei Nationale de Heraldica, fara care conform proiectului de lege niciun steag local nu poate fi desemnat ca simbol al autoritatii locale. Avand in vedere ca ne-am chinuit 3-4 ani cu modificarea vechii steme al judetului Harghita, si nu am avut succes pe considerente heraldice, se poate prevesti cu usurinta, ca aceasta procedura este una de durata cu finalitate neclara, mai ales daca un steag cu simboluri heraldice, cum este si drapelul secuiesc, este propus ca drapel local de catre o autoritate publica locala.

Daca forul decizional al acestei autoritati locale va avea rabdare sa astepte avizul acestei Comisii, aviz care in cel mai fericit caz va sosi, candva, peste cativa ani buni, atunci mai trebuie trecut un hop. Mai trebuie convins prefectul judetului sa-si dea consimtamintul pe proiectul de steag, dupa aceea sa inainteze acest proiect la Bucuresti, la Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cat de motivati sunt in aceasta privinta prefectii din Harghita si Covasna stim, nu trebuie comentat.

In sfarsit, daca proiectul de steag, dupa trecerea prin aceste filtre ajunge la Bucuresti, mai  trebuie sa parcurga inca doua hopuri importante, Ministerul Dezvoltarii Regionale și Administratiei Publice si Guvernul Romaniei. Se pune intrebarea, in asemenea conditii: cate sanse are steagul secuiesc de a fi adoptat de catre o autoritate publica locala ca steag local? Sa fim seriosi, zero!

Un lucru este clar. Cei care au elaborat acest proiect de lege au fost oameni politicosi. Nu au vrut sa transeze aceasta chestiune enuntand, intr-un text de lege de un rand, ca folosirea drapelurilor locale, mai ales al steagului secuiesc, este interzisa prin lege. Au procedat altfel dar cu acelasi rezultat. Au elaborat un text de lege cu multe articole pe baza carora practic nu va fi posibila arborarea steagului secuiesc pe nicio institutie publica. Mai mult,  prin aceasta lege vor asigura baza legala pentru indepartarea celor deja arborate, care in momentul de fata nu incalca nicio reglementare legala. Aceasta este oferta PSD privind reglementarea steagurilor locale, iar atacurile pe aceasta tema din partea opozitiei cum am mai scris, sunt lipsite de orice temei.

De aceea, propun politicienilor, analistilor politici de dreapta, sa analizeze alte teme, a caror rezolvare intr-un mod sau altul va avea repercusiuni pentru intreaga societate, cum ar fi sistemul de impozitare, accesarea fondurilor europene, educatia, sanatatea sau ca teme politice legile electorale. Sunt teme importante de dezbatut, nu numaratul steagurilor.

Nu inteleg de ce politicieni care, pe timp de criza economica, in perioada guvernarii PDL-UDMR, dovedind curaj politic si spirit european, au avut o abordare corecta in privinta unor teme cum ar fi dezvoltarea zonelor locuite (si) de etnici maghiari, educatia in limba materna, problematica aprofundarii limbii romane de catre elevii maghiari in Tinutul Secuiesc, fac astazi din tantar armasar, in loc sa-si prezinte propria viziune, oferta electorala si pentru cei un milion de potentiali alegatori maghiari pentru luna noiembrie al anului curent.

Lasand la o parte problematica tacticilor electorale, as mai aminti criticilor din dreapta ca momentan ultima piedica in privinta schimbarii legilor electorale pentru parlamentarele din 2016 este una singura: articolul 6 al mult hulitului acord de colaborare guvernamentala UDMR – PSD. In acest articol PSD se obliga sa nu modifice legile electorale fara consimtamantul UDMR. Desigur, aceasta conditie este slabita de faptul ca PSD poate realiza cu PC, UNPR si cei 17 parlamentari minoritari la o mobilizare totala o majoritate parlamentara fara UDMR, fara dizidenti din PNL si fara PP-DD.

Totusi, aceasta conditie este asumata de catre semnatarii acordului. In acest acord, PSD se obliga sa nu modifice unilateral sistemul electoral actual. Fara impotrivirea UDMR, PSD-ul poate implementa in lunile urmatoare modificari potrivnice minoritatii maghiare, eliminand de exemplu din actuala reglementare redistributia, transformand sistemul actual in unul pur uninominal cu un singur tur. Intr-un astfeld e sistem PSD, pastrand actualul procentaj de peste 40 %, ar avea majoritate solida pentru a guverna fara alti parteneri dupa alegerile parlamentare din 2016.

In aceasta privinta trebuie sa mentionez, ca acest sistem electoral nu ar ava efecte tragice pentru UDMR. Numarul mandatelor UDMR in Senat ar ramane intact, in Camera Deputatilor ar pica cateva mandate, dar comunitatea maghiara ar castiga influenta. Avand in vedere ca in marea majoritate a circumscirptiilor electorale unde este minoritara, voturile maghiarilor ar putea influenta rezultatul intrecerii dintre PSD-PNL-si dreapta unificata, dupa cum sa intamplat in cazul primarilor la ultimele alegeri locale din Cluj, Medias si alte localitati.

Votul unei comunitati de 10-20% poate fi decisiv in cazul unei alegeri cu un singur tur, fie ca vorbim de alegeri locale, fie de alegeri parlamentare. As mai aminti ca in momentul de fata nu este batut nimic in cuie. Nu se stie ce se va intampla dupa europarlamentare, ce se va intampla cu divortul USL. De accea, nu inteleg, ce rost are acum sa ataci un fost aliat.

Sunt lucruri care nu se uita repede. Electoratul maghiar nu are obiceiul reevaluarilor. Daca partidele din dreapta ia in calcul si acest electorat la alegerile prezidentiale, atunci aceste atacuri sunt contraproductive.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro




















1105 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version