Biroul Electoral Central a anuntat ca numarul romanilor cu drept la vot pentru alegerile din 9 decembrie este cu 44.100 mai mic decit numarul romanilor cu drept de vot la referendumul esuat pentru demiterea lui Traian Basescu. Asadar, dupa trei luni in care administratia controlata de USL a avut timp sa epureze listele electorale, diferenta este infima. USL ceruse Curtii Constitutionale validarea referendumului de demitere a lui Traian Basescu pe motiv ca listele electorale cuprind un numar semnificativ de decedati si alte persoane fara drept de vot. Timp de aproape o luna, cit a durat baletul de aminari si controverse la CCR, Romania a fost aruncata intr-o criza politica profunda, cu consecinte negative asupra mediului economic.
Sa ne aducem aminte ce s-a intimplat exact in vara: la referendumul de demitere a lui Traian Basescu au votat 8.459.053 de persoane, adica 46.24% din cetatenii cu drept de vot. Pentru a putea fi validat, la referendum ar fi trebuit sa participe cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.
Ceea ce parea a fi o decizie simpla pentru Curtea Constitutionala, si anume invalidarea referendumului, s-a transformat intr-o incredibila criza politica ce a durat de pe 29 iulie (data referendumului) pina la 21 august (decizia finala a CCR). Motivul? USL a cerut Curtii Constitutionale sa ia in calcul alte liste decit cele inaintate de Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, motivand ca numarul real al alegatorilor este mai mic decat numarul comunicat inainte de referendum de Directia pentru Evidenta Persoanelor.
Din acel moment a inceput nebunia. CCR a cerut documente suplimentare de la institutiile invocate de USL in cererile sale. In prima faza, Ministerul Administratiei si Internelor a trimis listele electorale care cuprindeau 18.292.514 de persoane, respectiv cel precizat de MAI inainte de referendumul din 29 iulie. Dupa doar o zi, Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (Directie a Ministerului Administratiei si Internelor) a remis Curtii Constitutionale un document care arata ca "MAI nu isi poate asuma veridicitatea numarului de persoane inscrise in listele electorale permanente, neavand instrumente legale suplimentare de control a datelor procesate de autoritatile publice locale".
Pusi in fata presiunilor interne din USL, ministrul Internelor, Ioan Rus, si ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre, au demisionat din Guvern.
Pe 14 august a urmat o noua cerere punctuala de documente din partea CCR. Guvernul a raspuns pe 20 august, furnizind o insiruire de numere din care se retinea ca 34.654 de persoane trebuie radiate de primari din listele electorale permanente.
In cele din urma, dupa aproape o luna de tergiversari, CCR a invalidat referendumul raportindu-se la numarul initial al cetatenilor de pe listele electorale. Traian Basescu s-a intors la Cotroceni.
Ca toata aceasta aminare a deznodamintului a fost artificiala o dovedesc declaratiile lui Ioan Rus, ministrul de Interne care a refuzat sa masluiasca listele electorale trimise la CCR. De altfel, Rus a si preferat sa plece din guvernul Ponta, iar stenogramele prezentate de presa din dosarul initiat de procurori arata ca Rus si Dobre au refuzat sa accepte cererile colegilor din USL de a opera modificari ilegale pe listele de alegatori.
Asadar, USL a reusit sa amine cu aproape o luna o decizie capitala pentru Romania, dovedind iresponsabilitate fata de soarta unei tari intregi aruncata in incertitudine, cu leul scazind galopant in fata valutelor straine. (Vezi aici si aici cum a amendat guvernatorul BNR Mugur Isarescu deciziile politice ale momentului)
Acum, cu trei zile inainte de alegerile parlamentare, datele oficiale demonstreaza cinismul desavirsit al USL. Scaderea numarului de alegatori fata de iulie 2012 este nesemnificativa (40.000) si demonteaza inca o data argumentele USL din fierbintea vara a suspendarii.
5
24
