Reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, se pregateste sa revina in politica interna. Formatiunea lui, „Congresul comunitatilor rusesti” (KRO), isi va desfasura congresul cu cateva zile inainte de congresul din septembrie al Rusiei unite. Va fi adoptat un proiect de acord privind declansarea luptei pentru drepturile si interesele poporului rus, pentru ca, ulterior, documentul sa fie semnat in scopuri electorale cu structura politica dispusa sa adere la aceasta lupta. Schimbarile de cadre produse in ultimele luni la Ministerul rus de externe au alimentat zvonurile potrivit carora in viitorul apropiat Rogozin s-ar putea intoarce in tara. Surse din interiorul institutiei mentionate au declarat pentru Kommersant ca intoarcerea „s-ar putea produce inca din luna septembrie”.
Rogozin a intrat in politica in 1993 ca unul dintre fondatorii si liderul „Congresul comunitatilor ruse”, pe atunci o organizatie civica.
Cel mai bun an pentru KRO a fost 2003, cand formatiunea a intrat in cursa electorala in componenta blocului electoral Rodina si a strans 9% dintre voturi, obtinand o fractiune in Duma de stat.
Ulterior, pe fondul unei dispute cu Rodina, Rogozin a renuntat la toate functiile sale din partid si in 2007 a esuat in tentativa de inregistrare a partidului Rusia Mare.
In ianuarie 2008, prin decret al presedintelui Vladimir Putin, el a fost numit reprezentant special al Rusiei la NATO.
In mai 2011, Ministerul justitiei de la Moscova a confirmat inregistrarea uniunii internationale „Congresul comunitatilor rusesti”. Contactat de Kommersant, Rogozin, care se afla in prezent la Moscova, a confirmat prezenta la congresul formatiunii sale.
Rogozin a facut in ultimele luni mai multe declaratii critice la adresa presedintelui roman Traian Basescu. Dmitri Rogozin a fost primul oficial rus care a criticat declaratiile lui Basescu referitoare la momentul in care trupele romanesti au trecut Prutul.
In urma cu cateva zile, ambasadorul Rusiei la NATO a atras atentia asupra propagarii fascismului in Europa, in contextul atentatului din Norvegia, si a evocat din nou declaratia presedintelui Basescu, potrivit careia, daca ar fi fost in locul maresalului Antonescu, in 1941, si el i-ar fi indreptat pe ostasii romani peste Prut.
"Cum se poate lupta cu neonazismul in Europa, daca in statele baltice acesta este la limita (...)? Dar ce sa vorbim de statele baltice? Uitati, in Romania, presedintele Traian Basescu, pe 22 iunie, anul acesta, la trista aniversare de la atacul Germaniei fasciste asupra URSS, a declarat ca el, in locul maresalului Antonescu, le-ar fi ordonat, de asemenea, ostasilor romani sa treaca hotarul", a evocat Rogozin.
"Daca in interiorul NATO, in interiorul UE, exista persoane cu cea mai inalta functie in stat care practic fac declaratii profasciste, (liderii europeni - n.r.) nu au de ce sa se indigneze ca unii cetateni le interpreteaza ca pe un ordin de atac", a adaugat ambasadorul rus la NATO, afirmand ca "politicienii europeni trebuie sa traga o concluzie in aceasta privinta".
1
2
