Brazilia a trimis trupe suplimentare la granița sa cu Venezuela și Guyana, avertizând guvernul de la Caracas condus de Nicolas Maduro împotriva oricărei utilizări a forței pentru a-și impune controlul asupra regiunii disputate Guayana Esequibo, relatează Reuters.

Vehicule blindate ale armatei brazilieneFoto: Sergio Lima / AFP / Profimedia Images

Celso Amorim, principalul consilier pe probleme de politică externă al președintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat pentru Reuters că Brazilia se opune „folosirii forței și amenințărilor cu folosirea ei”.

Amorim, care a efectuat o vizită oficială la Caracas înaintea referendumului de weekendul acesta prin care guvernul lui Maduro i-a întrebat pe venezueleni dacă ar trebui începute exploatările petroliere în Esequibo, a declarat de asemenea că a transmis Venezuelei „îngrijorările foarte serioase” ale părții braziliene vizavi de situație.

Cu toate acestea, președintele Nicolas Maduro, pe care comunitatea internațională nu îl recunoaște drept lider legitim al Venezuelei, a anunțat marți seara într-un interviu televizat că DVSA, compania petrolieră de stat a Caracasului, și CVG, o altă companie de stat a Venezuelei „vor demara de îndată crearea diviziei PDVSA Esequibo și CVG Esequibo”.

„Iar noi vom începe imediat să le acordăm licențe de operare pentru explorarea și exploatarea petrolului, gazelor și minelor în Guayana Esequiba noastră”, a subliniat el.

Comentând această evoluție, Amorim a declarat că „acum există noi date care încă sunt îngrijorătoare”. „Nu vom ezita să transmitem îngrijorările noastre, mai ales în legătură cu politica de folosire a forței”, a adăugat el.

Pe lângă începerea exploatărilor în Guayana Esequibo, o regiune controlată și administrată de Guyana de la obținerea independenței sale în 1966, dar revendicată de Caracas, venezuelenii au mai fost întrebați duminică dacă teritoriul ar trebui anexat. Președintele Nicolas Maduro a anunțat marți că a transmis deja legislativului de la Caracas să demareze procedurile în acest sens.

„Forța de Apărare Guyaneză este în alertă ridicată (...) Venezuela s-a declarat în mod clar o națiune proscrisă”, a declarat Irfaan Ali, președintele Guyanei, într-un discurs televizat propriu, adăugând că a avut deja o discuție cu Antonio Guterres, secretarul general al ONU, cu privire la acest subiect subiect.

Armata braziliană a suplimentat forțele de la granița sa cu Venezuela și Guyana

Decizia lui Maduro a venit în pofida faptului că disputa dintre cele două țări este sub arbitraj internațional la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), care a interzis săptămâna trecută Venezuelei orice mutare prin care să schimbe statutul regiunii Guayana Esequibo. În noimebrie, Guyana ceruse instanței internaționale o decizie de urgență în acest sens, după ce Maduro a anunțat organizarea referendumului.

Carl Greenidge, fostul ministru de externe al Guyanei între 2015 și 2019, avertizase la momentul respectiv că referendumul „urmărește să creeze un nou stat venezuelean care intenționează să anexeze și încorporeze în teritoriul său întreaga regiune Esequiba, peste două tremi din teritoriul național [al Guyanei] și să acorde cetățenia venezueleană populației sale”.

Cu toate acestea, ministrul brazilian de externe Mauro Vieira, a respins miercuri riscul unui conflict armat între cele două țări aflate la granița de nord a Braziliei, cel mai mare stat din America de Sud.

Comentariile sale au venit la o zi după ce ministerul brazilian al apărării a anunțat că, din cauza creșterii tensiunilor între Venezuela și Guyana, va transfera vehicule blindate și trupe suplimentare în Boa Vista, capitala statului brazilian Roraima care se învecinează cu cele două țări.

Un ofițer din cadrul forțelor armate braziliene a declarat pentru Reuters că în regiune au fost transferate vehicule blindate Guaicuru și că efectivele Regimentului 18 de Cavalerie Mecanizată au fost sporite până la 600 de militari pentru a spori securitatea la graniță și va crește numărul misiunilor de recunoaștere și culegere de informații pentru a evite orice „surprize”.

„Niciuna dintre părți nu se va putea folosi de teritoriul nostru”, a declarat ofițerul brazilian pentru Reuters.

În ce constă disputa asupra Guayanei Esequiba

Statutul Guayanei Esequiba intră sub incidența Acordului de la Geneva, semnat în 1966 de Marea Britanie, Venezuela și Guiana Britanică, numele Guyanei cât timp a fost o colonie a Londrei.

Tratatul internațional semnat atunci stipulează că părțile convin să ajungă la o soluție „pașnică și satisfăcătoare” asupra disputei și că, în cazul în care acest lucru nu se întâmplă, problema va fi deferită unui „organism internațional adecvat” sau, în cazul și o astfel de mediere eșuează, secretarului-general al ONU.

Însă secretarul general al ONU și-a declinat competența în acest dosar, afirmând că el ar trebui să fie judecat de Curtea Internațională de Justiție. Venezuela și-a reafirmat pretențiile asupra teritoriului după ce la granița maritimă dintre cele două țări, în largul coastei regiunii Esequiba, au fost descoperite zăcăminte importante de petrol.

În decembrie 2020 Curtea Internațională de Justiție a acceptat cazul înaintat de Guyana privind rezolvarea disputei și a dat guvernului venezuelean termen până în martie 2023 să își prezinte propria soluție privind teritoriul disputat.

Însă pronunțarea unei decizii pe fondul dosarului ar putea dura ani de zile precum este de regulă cazul în situații de arbitraj internațional complexe.

Regiunea Esequibo este revendicată de Venezuela încă din secolul XIX, când țara sud-americană și-a câștigat independența față de Imperiul Spaniol iar Guyana aparținea de cel britanic.

Agenția Reuters amintește însă că un tribunal internațional de la Paris a emis o hotărâre asupra disputei în 1899 însă Venezuela nu a acceptat niciodată decizia, afirmând că ea a fost măsluită.