Cancelarul german, Olaf Scholz, va comenta situația bugetară actuală marți, 28 noiembrie 2023, ca parte a unei declarații guvernamentale. Bundestagul a vrut inițial să aprobe vineri, 1 decembrie, proiectul de buget pentru 2024. Consultarea finală a fost însă amânată. Contextul tensionat a fost creat prin decizia Curții Constituționale Federale din 15 noiembrie, care a decis că fondurile pentru Covid19 nu pot fi transformate în „fonduri verzi”.
Declarația cancelarului Scholz (SPD) e anunțată pentru ora 10.00 și va dura 25 de minute, fiind urmată de o dezbatere de două ore, se specifică pe site-ul oficial al Bundestag-ului german.
O curte de neclintit
1 decembrie e ziua în care bugetul german pentru 2024 urma să fie votat în Bundestag. Însă de când Curtea Constituțională Federală a declarat neconstituțională finanțarea, din rezerva de criză, a Fondului pentru Climat și Transformare (KTF), în valoare de 60 de miliarde de euro, actuala planificare bugetară a guvernului federal a căzut. Ulterior sentinței Curții, disputa politică și cearta cu guvernul, despre cum ar trebui să procedeze Germania, au fost furtunoase.
Cele 60 de miliarde de euro pe care coaliția formată din SPD, Verzi și Liberii Democrați neoliberali (FDP) i-a plătit în acest fond special, de rezervă pentru catastrofe, după preluarea mandatului în 2021, au rămas din vremea pandemiei de Covid19 și nu au fost folosite.
Acțiunea în instanță a fost inițiată din partea Uniunii CDU/CSU, aflată în opoziție. Judecătorii Curții Constituționale germane au hotărât în 15 noiembrie că guvernul nu are voie să folosească, pentru protecția climei, fonduri bugetare dedicate combaterii Covid19. Cea mai înaltă instanță din Germania a anunțat că modificarea bugetului suplimentar pentru 2021 este neconstituțională.
O vizită de curtoazie
Interesant e însă că, în săptămâna anterioară anunțării sentinței, la sediul de la Karlsruhe al Curții Constituționale germane s-au prezentat vizitatori de prim rang.
Potrivit comunicatului de presă al Curții, „la 8 noiembrie 2023, cancelarul Olaf Scholz și alți membri ai guvernului federal au vizitat Curtea Constituțională Federală din Karlsruhe.
Oaspeții au fost întâmpinați de președintele Curții Constituționale Federale, prof. dr. Stephan Harbarth, Vicepreședintele Prof. Dr. Doris König și alți judecători ai Curții Constituționale Federale au fost bineveniți să facă schimb de idei și experiențe. Subiectele de discuție au fost „criza ca motor al modernizării statului” și „justiția intergenerațională: model politic și principiu constituțional”.
Să fi fost o încercare de sensibilizare a instanței, mai ales pe primul subiect? Chiar dacă a fost, nu a funcționat.
Noua gospodină șvabă
Regulile Constituției sunt clare: statul german trebuie să dispună de banii pe care îi cheltuie. Doar în cazuri excepționale se poate ridica frâna la îndatorare și guvernul poate contracta noi datorii. Din 2014 până în 2019, bugetul a fost întotdeauna echilibrat. Dar apoi a venit pandemia de Covid și invazia Rusiei în Ucraina. Bundestagul a suspendat de mai multe ori frâna datoriei, iar guvernul a putut să împrumute miliarde.
Scopul ministrului de Finanțe, Christian Lindner, (FDP) este să oprească această tendință și să consolideze bugetul. Iar acest lucru dă acum mari dureri de cap. Și nu ar fi prima dată, când extazului cheltuielilor și împrumuturilor “fără număr” i se pune în contrapondere “politica gospodinei șvabe”, după cum o numea fostul cancelar, Angela Merkel, referindu-se la necesitatea cumpătării, bazată pe economii.
În 2010, când efectele crizei financiare re resimțeau în toată lumea, totalul datoriilor externe ale Germaniei reprezenta 78,8% din produsul intern brut al al țării, care în 2009 a fost 2.390 de miliarde euro. Dar Germania nu era singura care se abătea de la Tratatul de la Maastricht, care stabilea limita superioară a îndatorării la 60% din PIB. Peste această limită se situau Belgia (99%), Portugalia (85,8%), Franța (83,6%), Irlanda (77,3%), Malta (71,5%) și Austria(70,2%). Iar recordurile absolute le dețineau Grecia (124,9%) și Italia (118,2%).
Atunci Germania, cu guvern de centru-dreapta, s-a decis să ia măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar, în ciuda unor proteste de stradă și cu riscurile pierderii masive de simpatii în rândurile propriului electorat. A fost o politică dezagreată în Europa și de prietenii Germaniei de peste ocean, care preferau „pompa dezvoltarii”, finanțată prin noi credite și datorii.
Fondurile speciale, la modă
Fondul pentru Climat și Transformare (KTF) din Germania nu este singurul fond special.
Bundeswehr, armata germană, are un fond special în valoare de 100 de miliarde de euro, iar Fondul de Stabilizare Economică (WSF), e un fond de criză de până la 200 de miliarde EUR, conceput în principal pentru a finanța controlul prețurilor energiei.
A fost înființat în 2022, iar o mare parte din bani a fost alocată pentru 2023 și 2024.
Ca măsură de precauție, ministrul de finanțe și liderul FDP, Christian Lindner, a propus acum o înghețare a bugetului. El a spus că, înainte de alte discuții privind bugetul 2024, dorește să asigure controlul prețurilor la energie electrică și gaze, care au fost deja plătite prin bugetul suplimentar.
În Parlament, pe tema bugetului, săptămâna viitoare se anunță vii dispute și întrebarea dacă se va ajunge la un compromis, deoarece coaliția cuprinde trei partide (SPD, Verzi, FDP), cu poziții fundamental diferite. FDP insistă să echilibreze bugetul și să restabilească cât mai repede frâna la îndatorare, în timp ce SPD și Verzii refuză să cedeze în privința obiectivelor proprii de politică socială și climatică, care costă mulți bani.
3
3
