Rata șomajului în rândul tinerilor din China crește vertiginos, în condițiile în care un număr record de 11,6 milioane de studenți urmează să termine facultatea anul acesta și să caute locuri de muncă pe o piață deja aglomerată, scrie CNN.
Autoritățile chineze „au găsit” o soluție pe care și regimurile Mao și Ceaușescu ar fi invidiat-o: să îi trimită pe tineri la sate, la muncile agricole.
De asemenea, i-au „încurajat” pe tinerii din mediul rural să se întoarcă acasă pentru a căuta locuri de muncă acolo.
Anunțul a urmat apelului lansat de președintele Xi Jinping în decembrie anul trecut pentru ca tinerii din mediul urban să caute locuri de muncă în zonele rurale, într-un efort de „revitalizare a economiei rurale”.
Faptul le amintește chinezilor de campaniile lansate cu zeci de ani în urmă de fostul lider Mao Zedong, în cadrul cărora zeci de milioane de tineri din mediul urban au fost efectiv exilați în zonele îndepărtate ale Chinei.
„Studenții chinezi, epuizați de blocajele pandemice și îngrijorați de modelul de capitalism de stat al Chinei, aflat în continuă evoluție, încep să realizeze că o diplomă de studii superioare poate să nu le îmbunătățească poziția socială și nici să le aducă vreun alt beneficiu garantat”, a declarat Craig Singleton, cercetător senior la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor.
„Așadar, nu numai că studenții chinezi sunt supraeducați pentru a satisface nevoile actuale ale forței de muncă din China, dar ei cred din ce în ce mai mult că astfel de competențe nu vor fi apreciate mâine.”, spune acesta.
Mai mult, mass-media de stat aruncă vina pentru lipsa locurilor de muncă către tineri, pe care îi critică că sunt „prea pretențioși” în ceea ce privește locurile de muncă și îi îndeamnă să lase deoparte mândria și să facă muncă manuală.
Într-un articol postat luna trecută pe contul său oficial WeChat, Liga Tineretului Comunist a făcut apel la tinerii absolvenți de facultate să „își dea jos rochiile de bursieri... să își ridice pantalonii și să coboare la câmp”.
Dar articolele au atras și mai multă furie din partea tinerilor șomeri online, care acuză autoritățile că nu reușesc să creeze suficiente locuri de muncă.
La sfârșitul lunii noiembrie, mii de demonstranți, mulți dintre ei tineri, au protestat în orașe din întreaga China împotriva strategiei sale de zero-Covid, unii îndrăznind să ceară în mod deschis înlăturarea lui Xi.
În urma protestelor, guvernul chinez a renunțat la politica zero-Covid, într-o răsturnare bruscă de situație care a venit, de asemenea, în fața unor provocări economice abrupte. (integral pe CNN)
China şi-a stabilit o ţintă modestă de creştere economică în acest an, de aproximativ 5%. Produsul intern brut (PIB) al Chinei a crescut cu doar 3% anul trecut, unul dintre cele mai proaste rezultate din ultimele decenii, după trei ani de restricţii legate de COVID-19, criza din vastul său sector imobiliar, represiunea asupra întreprinderilor private şi scăderea cererii pentru exporturile chineze.
În raportul său de lucru, premierul Li Keqiang a subliniat nevoia de stabilitate economică şi de extindere a consumului și a promis aproximativ 12 milioane de locuri de muncă în oraşe în acest an, în creştere faţă de ţinta de cel puţin 11 milioane de anul trecut.
Referință:
4
13
